 Festivalul National al Muzicii de Percutie - Editia I. Primordialitatea ritmului
Timp de trei zile, �ntre 16 si 18 noiembrie 2006, �n sala de spectacole a Teatrului Tineretului din Piatra Neamt s-a desf�surat editia inaugural� a unei manifest�ri inedite �n planul cultural al t�rii, Festivalul National al Muzicii de Percutie.
De bun� seam�, inima si sufletul acestei initiative este prof. univ. dr. Grigore Pop, c�ruia i s-au al�turat oameni ce au �nteles pe deplin sensul acestui demers artistic: conf. univ. Cristian Misievici, secretar stiintific al Senatului Academiei de Muzic� clujene, lect. univ. Radu Otel, decanul Facult�tii de Muzic� din Piatra Neamt, lect. univ. Constantin Andrei, secretar stiintific al facult�tii pietrene si, nu �n ultimul r�nd, inimosul ziarist si om de cultur� Mircea Zaharia.
Generosul proiect cultural a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local al municipiului Piatra Neamt.
Motivatii
O motivare estetic� a acestui gen instrumental ne-a fost furnizat� chiar de c�tre directorul festivalului, prof, univ. dr. Grigore Pop:
„Este foarte probabil ca muzica s� se fi n�scut din percutie, pentru ca, peste timp, adic� ast�zi, s� se �ntoarc� din ce �n ce mai mult c�tre matc�. Percutia s-ar plasa, astfel, at�t «avant», c�t si «apres la lettre». Susurul, fosnetul, pocnetul, clinchetul, trosnetul, scr�snetul, fream�tul se afl� at�t de aproape de realitatea natural� imediat�, �nc�t ne induc falsa impresie c� fiec�ruia dintre noi �i st� lesne la �ndem�n� s� le produc�. �n fapt, percutia oscileaz� perpetuu �ntre sunetul frust si cel intens elaborat. Ea leag� si dezleag� misterul, model�nd nu numai timpul, dar si paleta cromatic� a muzicii.“
Iar o motivare cultural� si social�, interpretat� ca o „chez�sie a perenit�tii“, se reg�seste �n aceeasi not� programatic�: „Scoala rom�neasc� de percutie s-a dezvoltat exploziv �n ultimele patru decenii, produc�nd instrumentisti si ansambluri de o vigoare f�r� precedent. Ob�rsiile acestui efluviu se revendic� incontestabil Clujului, prin clasa de percutie si Ansamblul de percutie care fiinteaz� cu excelent� de peste trei decenii si jum�tate �n cadrul Academiei de Muzic� «Gheorghe Dima». De-a lungul anilor, performanta interpretativ� a generat sincron un reviriment componistic semnificativ �n planul creatiei muzicale dedicate instrumentelor de percutie.“
Profesionistii ritmului
�n festival au evoluat patru formatii de gen, reprezentative pentru evolutia acestui fenomen acustic si, �n acelasi timp, muzical, din Rom�nia: Ansamblul de percutie al Academiei de Muzic� „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, condus de Grigore Pop, Ansamblul de percutie „Prezent“ al Liceului de Art� „Sabin Dr�goi“ din Arad, condus de Mario Florescu, Ansamblul de percutie „Alternances“ al Universit�tii de Arte „George Enescu“ din Iasi, condus de Florian Simion, si Ansamblul de percutie „Game“ al Universit�tii Nationale de Muzic� din Bucuresti, condus de Alexandru Matei.
Toate formatiile au propus repertorii impresionante, cu lucr�ri din literatura de specialitate international� - Steve Reich, Claude Debussy, David Levitan, Ney Rosauro, Minoru Miki, Hans Brodmann, Miroslav Vitous, Carlos Santana, Jereb Miscovic, Chick Corea, Pibo Marquez, Roger Geismann, Aram Haciaturian, Lalo Schifrin, Ronald Keezer, Gerard Berlioz, Dobri Paliev, Manfred Menke, Larry S. Spivack, David Mancini, Paul Smadbeck, Harold Brown, Jean-Luc Darbellay, c�t si c�teva lucr�ri surprinz�toare apartin�nd compozitorilor rom�ni - Cornel T�ranu, Mario Florescu, Cristian Miclea, Mihaela Vosganian si Doina Rotaru.
Manifest�rile concertistice din cadrul festivalului au fost completate cu o inspirat�, dar perfectibil�, �nt�lnire cu protagonistii �n cadrul ciclului initiat de prof. Gheorghe Bunghez, „Colocvii colegiale“.
Un lucru demn de semnalat si �mbucur�tor pentru conotatiile sociale ale manifest�rii este acela c�, �n mare majoritate, publicul a fost alc�tuit din tineri si adolescenti.
Opinii
Rugat� s� comenteze evolutia formatiilor prezente �n festival, Irina Hasnas, de la Radio Rom�nia Cultural, a precizat: „Ansamblul Liceului de Art� «Sabin Dr�goi» din Arad, condus de Mario Florescu, a realizat un adev�rat show. Calit�tile lor s�nt acelea c� nu au granite, nu au oprelisti, debordeaz� de fantezie si tot ceea ce fac provine dintr-o mare dragoste pentru muzic�. Ansamblurile celelalte s-au caracterizat prin cultivarea particular� a unui tip de repertoriu: de la clasic la contemporan (Ansamblul Academiei de Muzic� «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca), de la neoclasic spre modern (Ansamblul Universit�tii de Arte «George Enescu» din Iasi) si explorarea unei zone a muzicii foarte noi, foarte sobre si cu foarte putine repere pentru marele public (Ansamblul Universit�tii Nationale de Muzic� din Bucuresti). M-a surprins pl�cut lucrarea Mihaelei Vosganian, ca si cea a Doinei Rotaru; aceasta din urm� e o lucrare aproape �n prim� auditie, dedicat� ansamblului bucurestean. Ceea ce este foarte important este faptul c�, prin acest festival, s-a realizat o poart� c�tre un univers special, destul de �nchis. �n acest sens, consider c� propunerea pe care ai avut-o, de realizare a unor prezent�ri colocviale a fenomenului, este foarte bun�, pentru c�, s-a v�zut, bariera dintre scen� si public a fost, uneori, cam mare“.
Prof. univ. dr. Grigore Pop, directorul festivalului, are, asa cum e firesc, ultimul cuv�nt: „A fost un eveniment muzical national cu dimensiuni c�tre international, �ncep�nd de anul viitor. S�nt foarte fericit, pentru c� este una din marile mele realiz�ri pe t�r�m profesional. Muzica a r�bufnit prin toate sursele si toate resursele ei care au transformat aceste instrumente de percutie �n nobile instrumente muzicale ce au umplut cu sunetele unice, irepetabile, �n fond, sala de spectacole. S�nt sunete de care, mai ales �n conditiile de ast�zi, avem foarte mult� nevoie. Ne vom str�dui ca, la anul, manifestarea s� fie si mai pregnant�, si mai impresionant� si de o tot mai �nalt� calitate“.
|
Autentificare
