Deconspirare sub patrafir
Fruntasii Bisericii Ortodoxe Rom�ne (BOR) ar vrea s�-si conving� enoriasii c� nu se tem de dosarele securit�tii care ar putea scoate la iveal� leg�turile clericilor cu politia politic� ceausist�, dar, �n acelasi timp, �ncearc� s� controleze deconspirarea. Sinodul BOR a decis, astfel, s�-si fac� propria comisie care s� studieze dosarele preotilor �ntocmite de securitate, suger�nd fie c� nu recunoaste competenta Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securit�tii (CNSAS), fie c� descoperirile acestei institutii ar lovi �n credibilitatea Bisericii, dac� - asa cum cere legea - ar fi f�cute publice.
CNSAS a g�sit, deja, urme semnificative despre unii membri ai Sf�ntului Sinod care au colaborat cu securitatea, �ntre ei arhiepiscopul Teodosie al Tomisului si arhiepiscopul Andrei de Alba Iulia. Dar si asupra Patriarhului Teoctist planeaz� suspiciuni, sustinute at�t de istorici care au studiat arhivele, c�t si de jurnalul cardinalului Iuliu Hossu. �n plus, acum doi ani, un cercet�tor de la CNSAS a publicat fragmente dintr-un dosar aflat �n arhiva SRI �n care Teoctist este descris ca „fost legionar cu activitate intens� si participare la rebeliune, devast�nd Sinagoga din strada Antim“. Securitatea �i recruta prin santaj pe cei care avuseser� simpatii legionare sau chiar participaser� activ la ea. �n aceast� situatie, nu existau prea multe optiuni: �nchisoare politic�, mai ales �n primii 20 de ani dup� instaurarea regimului comunist, sau colaborare si ascensiune profesional�. Teoctist se pare c� a ales calea cea mai simpl�, iar acum c�teva zile a s�rb�torit 20 de ani de patriarhat �n care a �nfiintat 12 eparhii, bilantul bisericilor demolate cu binecuv�ntarea sa nu a fost, �ns�, f�cut si nici cel al preotilor care au fost dati �n urm�rirea securit�tii cu ajutorul s�u.
Nici Patriarhul Teoctist, nici clericii cu greutate din BOR nu-si doresc deconspirarea securit�tii. Multi dintre venerabilii Sinodului au lucrat, �nainte de 1989, la arhiepiscopiile BOR din Occident si, potrivit regulilor statului comunist, cel putin la plecarea si la venirea din misiune, cei care lucrau �n str�in�tate erau obligati s� dea rapoarte. De pild�, Bartolomeu Anania, devenit recent Mitropolit, a stat din 1965 p�n� �n 1976 �n fotoliul de director al Arhiepiscopiei pentru America si Canada, iar fostul general al spionajului comunist, Ioan Mihai Pacepa, sustine c� Anania ar fi fost agent acoperit.
Biserica Ortodox� Rom�n� �si va negocia, probabil, direct cu v�rfurile Puterii dosarele �naltilor clerici, asa cum a f�cut-o si �n perioada guvern�rii PSD. Bun�vointa ar�tat� de presedintele B�sescu la s�rb�torirea celor 20 de ani de patriarhat sugereaz� c� lucrurile pot fi puse la punct cu discretie sau am�nate pentru mai t�rziu.
Deschiderea arhivelor serviciilor secrete si pentru membrii Sf�ntului Sinod ar declansa un cutremur �n BOR si ar scoate la iveal� c�t de mare era dimensiunea colaborationismului preotilor ortodocsi. Dar dac� fruntasii BOR �si vor face propria deconspirare doar sub patrafir, cu iert�ciuni si pedepse necunoscute, suspiciunea asupra va persista. Exist�, �ns�, deja un model care ar putea fi preluat dac� cei care vor cu adev�rat cur�tirea Bisericii Ortodoxe, cel al Mitropolitului Nicolae Corneanu al Banatului, care si-a recunoscut p�catul colabor�rii si a cerut iertare �n mod public �nc� din 1990.
|