Cu alcoolul �i �ig�rile �n ghiozdan
• trei sferturi dintre elevii roma�cani fumeaz� �i beau • acesta este rezultatul unui sondaj realizat de psihologii �colari • ace�tia remarc�, cu �ngrijorare, sc�derea, de la an la an, a v�rstei la care se face cuno�tin�� cu alcoolul �i tutunul • cauzele fenomenului s�nt legate, �n primul r�nd, de lipsa de supraveghere din partea familiei �i dorin�a de a epata • Un recent sondaj de opinie, realizat �n r�ndul liceenilor roma�cani, de c�tre psihologii �colari, a ar�tat c� num�rul adolescen�ilor consumatori de �ig�ri �i alcool a crescut �ngrijor�tor, procentul acestora ajung�nd la 70-75% din e�antionul chestionat. Cauzele consumului acestor droguri „u�oare“, pe care adolescen�ii le „�ncearc�“, �n prima faz�, ocazional, �i apoi frecvent, �n cazul �n care nu intervine familia pentru oprirea consumului, s�nt, dup� psihologi, lipsa de supraveghere din partea familiei, presiunea grupului, lipsa unor alternative de petrecere a timpului liber, c�utarea unui mod de a ie�i din „tiparele“ comportamentale specifice v�rstei �i dorin�a de a brava. „Este un adev�r faptul c�, �n r�ndul consumatorilor de alcool, se num�r�, �n ultimii ani, �i adolescen�i. Cauzele fenomenului s�nt, din p�cate, multiple �i pu�in con�tientizate de cei cu responsabilit��i majore �n formarea personalit��ii tinerilor. S�nt total insuficiente, �n opinia mea, una-dou� lec�ii de combatere a consumului de alcool-tutun, at�ta vreme c�t p�rintele �i societatea, �n ansamblu, �ncurajeaz� astfel de comportamente. Prima dat�, dup� cum se �tie, adolescentul pune �n gur� �igara �i st� �n fa�� cu un pahar de alcool din dorin�a de a impresiona anturajul. Dac� situa�ia se repet� devine obicei �i u�or-u�or se ajunge la dependen��, lucru deosebit de grav pentru s�n�tatea societ��ii“, a declarat Gabriela Cantoreanu, psiholog �colar la Colegiul Na�ional „Roman-Vod�“.
Pedagogii s�nt extrem de �ngrijora�i de faptul c� de la fenomenul consumului de alcool �i tutun �i p�n� la cel de �ntrebuin�are a altor droguri „u�oare“, de tip cocktail, diazepam, ecstasy, �n combina�ie cu alcool �i chiar la prizatul unei �ig�ri cu droguri veritabile, nu mai este dec�t un pas. P�rin�ii s�nt sf�tui�i de speciali�ti s� se informeze despre cercul de prieteni ai copiilor lor, s� fie un model, ei �n�i�i, pentru ace�tia, pentru c�, �n casa �n care se fumeaz� �i se bea, exist� cu u�urin�� posibilitatea ca adolescentul s� fac� acela�i lucru mai devreme sau mai t�rziu. „P�rin�ii �i bunicii trebuie s� observe, atent, comportamentul adolescen�ilor �i s� sesizeze, la timp, aspectele negative care apar: nep�sarea, iritabilitatea, absen�ele de la programul �colar, dar mai ales trebuie s� men�in�, �n permanen��, leg�tura cu �coala �i, atunci c�nd este cazul, s� apeleze la consilierii �colari pentru a preveni asemenea fenomene“, a mai spus Gabriela Cantoreanu.
Pe de alt� parte, misiunea dasc�lilor este din ce �n ce mai dificil�, din cauza faptului c� adolescen�ii s�nt l�sa�i, la o v�rst�, extrem de fraged�, f�r� supraveghere, de c�tre p�rin�ii pleca�i la munc� �n str�in�tate. „Fenomenul lipsei de supraveghere este �ngrijor�tor. Zeci de familii, au plecat la munc� �n str�in�tate �i �i-au l�sat cupiii �n grija bunicilor, rudelor, vecinilor. Am �nt�lnit, de multe ori, copiii c�rora li s-a l�sat, �nc� de prin clasele gimnaziale, apartamentul pe m�n� �i cu banii primi�i din str�in�tate �ncing «chiolhanuri» s�pt�m�nale, spre disperarea vecinilor“, a declarat un profesor roma�can.
|