Ecouri dup� articolele Monitorul
• Comisia Judetean� Consultativ� a interzis t�ierea a jum�tate de hectar de p�dure �n Borca • m�sura s-a luat ca urmare a producerii unei alunec�ri de teren care afecteaz� 12 case si retele electrice �n satul Sabasa • situatia a fost sesizat�, recent, de c�tre cotidianul Monitorul de Neamt • O situatie sesizat�, recent, de Monitorul de Neamt, privind intentia unui cet�tean din Sabasa de a t�ia o jum�tate de hectar de p�dure, �n baza dezleg�rii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si V�n�toare Suceava, dar f�r� a tine cont de dezaprobarea cons�tenilor, a g�sit, ecou la autorit�tile judetului.
Astfel, membrii Comisiei Judetene Consultative au interzis operatiunile care ar fi trebuit s� se desf�soare pe un versant din satul Sabasa, pentru a nu accelera o alunecare de teren recent�, care ar putea distruge 12 locuinte, precum si retelele electrice. Cazul de la Borca a fost supus atentiei membrilor Comisiei Consultative de c�tre primarul de Borca, Vasile Aleca. Pe versantul respectiv, Dumitru Mujdei, din Sabasa, detine �n proprietate un hectar de p�dure. Pe baza unui studiu sumar de exploatare, �ntocmit anul trecut, el a primit dezlegate de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si V�n�toare Suceava s� taie toti copacii de pe jum�tate din suprafata pe care o detine. Scopul lui Mujdei este de a exploata 300 de metri cubi de mas� lemnoas�. Anul acesta, spre deosebire de cel anterior, aceste studii sumare de exploatare s�nt interzise de lege, dar solicitantul poate interveni legal, av�nd aviz de t�iere �n regul�. Doar c�, prin realizarea unei defris�ri masive, versantul pe care se afl� p�durea ar putea aluneca, distrug�nd casele situate la circa 50 de metri de primele semne ale alunec�rilor. Pe 16 octombrie, la solicitarea unor cet�teni din Sabasa, panicati de situatie, un grup de specialisti din Piatra Neamt s-a deplasat �n zon�, pentru a analiza consecintele unei defris�ri majore. Primarul Vasile Aleca, prezent la sedinta Comitetului Consultativ, a declarat: „Prin nu stiu ce mijloace, s-a f�cut un studiu sumar de exploatare si s-a aprobat t�ierea la ras a jum�tate de hectar de p�dure, care se g�seste deasupra caselor. T�ierea masiv� va amplifica alunecarea de teren, care este, deja, declansat�. Nu s�nt �mpotriva t�ierilor, dar c�nd acestea se practic� la ras, ceva nu-i �n regul�. Ocolul Silvic Borca are realizat un studiu de cvasigr�din�rire, dar nici acesta nu a fost pus �n practic�, pentru a nu se accelera alunecarea. Nu se poate t�ia p�durea �n acea zon�. Rug�mintea mea este s� se revizuiasc� planul de t�iere, pentru ca aceasta s� se fac� �n etape. Dac� propietarul care poate rade jum�tate de hectar va face acest lucru, vor iesi discutii din partea celorlalti proprietari, de altfel pe bun� dreptate, care se vor scandaliza c� nu li se va marca pentru a t�ia c�tiva metri cubi, c�t� vreme unul poate exploata 300 de metri cubi de mas� lemnoas�“, a declarat Vasile Aleca, primarul de Borca.
Petric� Mujdei, nepot al proprietarului care vrea s� taie 300 de metri cubi de lemn, cel care a realizat studiul sumar de exploatare, a precizat c�, si �n conditiile �n care astfel de documentatii s�nt interzise, �n iulie 2005, c�nd l-a �ntocmit el, a respectat legea si totul este �n regul�. El a afirmat c� argumentul primarului, precum c� Directia Silvic� nu a t�iat �n acea zon� pentru a nu amplifica alunec�rile este fals, �ntruc�t nu s-a intervenit deoarece p�durea este �n proprietate privat�.
Ioan Buftea, directorul Directiei Silvice Neamt, a fost de aceeasi p�rere cu membrii Comisiei Judetene Consultative, adic� a sustinut c� nu trebuie aplicate t�ierile la ras pe suprafete mari, de preferat fiind cvasigr�din�ritul, adic� t�ieri de arbori din loc �n loc. La propunerea prefectului Toader Mocanu, presedintele Comisiei Consultative, toti membrii au fost de acord cu sistarea defris�rilor pe versantul din Sabasa, p�n� c�nd �n zon� vor mai ajunge si alti specialisti, care s� se pronunte cu privire la cum trebuie efectuate t�ierile, astfel �nc�t s� nu fie afectate casele si retelele electrice, iar p�durea care va r�m�ne �n picioare s� nu devin� vulnerabil� si s� fie dobor�t� �n timpul vijeliilor.
|