Pentru miliardele europene, Romanul „�nghite“ comunele din jur
• municipiul, ca „unitate de dezvoltare“, are nevoie de o populatie de circa peste 100.000 de locuitori, pentru a primi fonduri considerabile de la UE • pentru acest deziderat, ar putea fi luat� �n calcul alipirea comunelor Cordun, S�b�oani, Horia, Sagna si T�m�seni • reprezentantii Prim�riei Roman au argumentat „punctele slabe“ si „punctele bune“ ale bazei de dezvoltare • Autorit�tile locale romascane si reprezentantii principalelor partide politice parlamentare au c�zut de acord asupra unei strategii de dezvoltare local� a municipiului, care prevede si �nglobarea comunelor din jur, �n vederea obtinerii de fonduri din partea UE, dup� aderarea de la 1 ianuarie. Extinderea zonei metropolitane este absolut necesar�, deoarece, pentru a atrage finant�ri externe, ar fi mult mai bine dac� populatia orasului ar trece de 100.000 de locuitori. Planurile pentru aceast� dezvoltare urban� au fost f�cute s�mb�t�, 28 octombrie, la o �ntrunire �n sala de conferinte a hotelului. „Banii europeni vin pentru reducerea decalajelor dintre zonele t�rii, dintre Rom�nia si celelalte state membre. Fondurile se acord� pe principiul «primul venit-primul servit», de aceea trebuie ca momentul integr�rii s� ne prind� cu o viziune strategic� clar�, cu priorit�tile bine stabilite. Trebuie s� g�sim c�ile de atragere a capitalului, �n domeniile pe care noi le consider�m deficitare, infrastructur�, educatie si cercetare, agricultur�“, a declarat deputatul Dorin Urs�rescu. Se poate spune c�, �n mare parte, scopul acestei �ntruniri, armonizarea punctelor de vedere ale partidelor pentru managementul local, �n vederea integr�rii �n UE, a fost atins. „Trebuie s� avem o viziune unitar� asupra strategiei de dezvoltare, care trebuie finalizat� �n urm�toarele 6-10 luni, cu acordul tuturor fortelor politice. Primii bani vor sosi �n prim�vara lui 2007, orice �nt�rziere put�nd duce la pierderea finant�rilor“, a declarat EugenTapu, secetar de stat �n Ministerul Economiei si Comertului. Acesta a mai subliniat si c� principalul factor care ar face ca fondurile atrase s� nu fie la nivelul asteptat este populatia de sub 100.000 de locuitori a Romanului. De aceea, �n opinia acestuia, �mbr�tisat� de majoritatea celor prezenti, ar trebui �nglobate �n aceast� strategie si comunele limitrofe, deoarece, �n acest fel, s-ar putea ajunge la o zon� metropolitan� chiar de peste 200.000 de locuitori. Au fost citate, �n acest sens, localit�tile S�b�oani, Horia, Sagna, Cordun si T�m�seni, care vor face parte dintr-o asa-numit� Unitate Teritorial� de Planificare (UTP).
Prim�ria doreste dezvoltarea
Dan Ioan C�rpusor, primarul municipiului Roman, a declarat c� si administratia are �ntocmit� o strategie de dezvoltare local�. „Aceasta este realizat� dup� metoda de analiz� SWOT - Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunit�ti), Threats (riscuri), �ntocmit� conform prevederilor din trei tratate internationale, de la Bremen, Amsterdam si Bruxelles“, a declarat primarul Dan Ioan C�rpusor. Printre „punctele tari“ ale Romanului, prim�ria a subliniat „initiativa privat� activ�“ si „spatiile de productie neutilizate“. Aceste avantaje nu pot fi deocamdat� puse �n valoare din cauza st�rii nesatisf�c�toare a infrastructurii si a uzurii morale avansate a retelelor tehnico-edilitare. Unele dintre aceste neajunsuri ar putea fi �nl�turate, ca �n cazul serviciilor de salubritate si de ap�-canal, prin concesionare. Acest lucru nu a fost �ns� pe placul �ntregii asistente, consilierului indepenent Mihail Florea situ�ndu-se pe o pozitie diferit� de PNL si PSD. Acesta a sustinut c� „este adecvat� mai degrab� o form� de parteneriat public-privat, deoarece astfel nu ar fi sc�pate din m�n� aceste servicii“. La �nt�lnire a participat si Maria Rusu, inspector general adjunct al ISJ Neamt, care a declarat c� si �nv�t�m�ntul trebuie s� se preg�teasc� pentru atragerea acestor fonduri. „Sistemul scolar trebuie s� preg�teasc� forta de munc� calificat� care s� fie folosit� la realizarea infrastructurilor“, a conchis Maria Rusu. Toti cei prezenti au c�zut de acord c� infrastructura este primul lucru care trebuie dezvoltat, pentru a croi drum liber sosirii investitorilor. De asemenea, Eugen Tapu a mai anuntat c� Guvernul a rezervat un capitol bugetar pentru co-finantarea acestor proiecte, de 1,6% din PIB.
|