De ce Bush n-a cucerit Bagdadul
C�nd George Bush s-a asezat la masa de scris, r�zboiul trebuie s� fi stat undeva �n spatele lui, o umbr� dens�. Trebuie s� fi pus faptele pe h�rtie, �ncet, re-c�ntarind argumentele pro si contra razboiului. Pro si contra ocup�rii Bagdadului. �l vad mototolind h�rtiile, rescriind, consult�ndu-se cu fostul sau consilier, ad�ug�nd argument dup� argument. George Bush a articulat limpede decizia care a blocat marsul trupelor americane c�tre Bagdad:
“�ncerc�nd s� �l elimin�m pe Saddam, extinz�nd zona ocupat� de r�zboi �n Irak, am fi violat propriul nostrum ghid de conduit�. Angaj�ndu-ne �ntr-o “misiune pe usa din dos”, am fi schimbat obiectivele initiale si am fi pus bazele unor costuri umane si politice incalculabile. (…) Am fi fost fortati s� ocup�m Bagdadul si, prin efect, s� conducem tara. Coalitia creat� s-ar fi dizvolvat instantaneu, t�rile arabe ar fi p�r�sit-o pline de furie sI team� si ceilalti aliati i-ar fi urmat �n c�tva timp. �n astfel de circumstante, nu vedeam s� existe nici un fel de strategie viabila “de extragere” post-r�zboi, f�r� a viola si alte principii ale politicii si strategiei noastre. �n mod constient, America a construit deja un model pentru a m�nui agresiunile din perioada care a urmat R�zboiului Rece. Ocup�nd efectiv Irakul , si dep�sind astfel unilateral mandatul Natiunilor Unite, am fi distrus precedentul international creat de noi �nsine ca raspuns la agresiunile altor state. Dac� am fi mentinut traseul unei invazii, Statele Unite ar fi fost v�zute ca o fort� de ocupatie �ntr-o tar� profund ostil�”.
Argumentele de mai sus �i apartin lui George Bush (tat�l) si au fost publicate �n capitolul 19 al unei carti ap�rute �n 1998, “Transformarea unei lumi”. Capitolul pune �n discutie situatia de dup� R�zboiul din Golf (Furtun� �n desert), operatiunea militar� destinat� s� elibereze Kuweitul ocupat de armata lui Saddam Hussein �n 1991. Critica, extrem de pertinent� si ast�zi, se g�seste pe diferite bloguri ori site-uri oficiale, �nsotit� de obicei de un comentariu repetat de americani ca o mantra: “dac� ar fi citit si fiul…”
�ntre timp, presedintele �n exercitiu si r�zboiul din Irak, cu 98 de soldati americani ucisi numai luna asta, au devenit un minus pentru partidul republican, aflat �n pragul alegerilor pentru Congres si Senat. Schimbarea strategiei, anuntat� de Washington ca si “buselile” politice cu primul ministru irakian al-Maliki, arat� c�, pe un fond de dezaprobare public� masiv�, republicanii au b�tut cumva �n retragere. Documentele secrete ap�rute �n pres� arat� c� r�zboiul merge prost si c�, de fapt, Irakul este �n r�zboi civil. Declaratiile mult mai sincere ale generalilor aflati �n teatrul de operatii din Irak mai ilustreaz� �ns� un aspect, sustine Sean Naylor, reporter la Army Times: militarii se asteapt� ca politicienii si ideologii din Washington, care au controlat decizii de r�zboi, s� dea vina pe ei. Odat� cu schimbarea puterii sunt asteptate audieri �n Congres si comisii care s� fac� ceva lumin� asupra r�zboiului din Irak si a afacerilor aferente. E interesant de v�zut cum luptele din Irak controleaz�, �n fond, votul din SUA.
Dincolo de asta, �n mod ironic acum, date fiind conditiile concrete, militarii de carier� care initial au sf�tuit s� nu se �nceap� r�zboiul, spun c� luptele vor dura �nc� vreo c�tiva ani. Argumentele r�m�nerii �n Irak p�n� la o minim� stabilizare a situatiei sunt logice: nu pleci dintr-o tar� aflat� �n plin r�zboi civil. Cifrele irakienilor ucisI zilnic, cifre care au �nceput s� transpar� �n pres�, sunt mult mai mari. Fundamentalismul Islamic este mult mai puternic acum dec�t atunci c�nd sovieticii au invadat Afaganistanul, �n 1979. Efectul retragerii americane ar fi un val de violente crescute �ntre sunni si insurgentii shia, e de parere Reuel Marc Gerecht de la American Enterprise Institute for Public Policy Research, scholar cu competente �n politica Orientului Mijlociu. Perspectiva charismatic� a istoriei, asa cum o v�d urmasii shia ai Califului Ali, imamii, crede Gerecht, este o anatem� pentru sunni: “�n ochii multor sunni din Irak si de peste tot, shia irakieni duc deja povara faptului c� au fost eliberati de americani. Dac� shia vor fi fortati s� cucereasc� triunghiul sunni, ceea ce probabil se va �nt�mpla, sunni arabi vor blama Statele Unite, cu un nou nivel de ferocitate”.
Nici vecinii Irakului nu �si doresc retragerea americanilor �n acest moment: Arabia Saudit� are propriul s�u contigent de lupt�tori pen jihadul Islamic �n Irak. Cucerirea deschis� a Irakului de c�tre shia �n cazul �n care americanii pleac� ar duce la reactia statului saudit, care ar fi obligat s�-i �narmeze pe sunni pentru a-sI sustine propriul r�zboi sf�nt. La r�ndul lor, musulmanii sunni din Jordania sI Egipt ar fi fortati s� echilibreze blocul shia “pro-iranian”. Iar un Iran complet sc�pat de sub control, construind deja o politic� nuclear� agresiv�, ar putea declansa un atac masiv �mpotriva musulanilor sunni. Un alt efect, �n Iordania, ar fi valul de refugiati irakieni, amenint�nd s� modifice cultura si politica Iodaniei Hashemite. Golul creat de refugiati ar fi rapid �nlocuit de mii de jihadisti. Iar minoritatea kurd� ar putea decide s� riste, �n ciontextul tot mai agresiv, s� �si declare independenta. Alte state implicate �n lupta din zon� sunt Egiptul sI Siria, acuzat� de americani, laolat� cu Iranul, c� sustine insurgenta din Irak.
Un Orient Mijlociu deja volatil, �n care vechile interese si retele rusesti, frantuzesti, germane, israelite, britanice si, de ce nu, rom�nesti, nu au disp�rut. Un astfel de Orient Mijlociu poate deveni �nc� si mai periculos dec�t este acum, spune pe scurt dr. Marc Gerecht, la unison cu militarii. Amiralul Stansfield Turner, fost director CIA prevede �nc� 3-4 ani de r�zboi.
Efectele politcii internationale americane sunt globale. Un prim efect, foarte vizibil, este revenirea Rusiei si impunerea sa pe scena international� �ntr-o manier� agresiv�. Blocul ruso-chinez, care “tine spatele” pentru Coreea de Nord, ea �ns�si �n plin reviriment nuclear, constituie un o problem� nu doar pentru americani. Ridicarea Rusiei din cenusa URSS-ului este �nsotit� de un presing constant asupra unei Europe obligate s� cumpere gaz metan si minerale strategice din fostul imperiu sovietic, la preturi si �n conditii de monopol. O Americ� sl�bit� �n plan international este periculoas� pentru Uniunea European�, aflat� �n plin efort de extindere. Ca rezultat, Uniunea European� este obligat� “s� danseze” cazacioc. �n acelasi timp �ns�, interesul U.E. este echilibrul. Iar echilibrul �nseamn� sustinerea SUA, fie c� europenilor le place politica extern� a americanilor ori ba: o Rusie mult prea puternic� �n coast� nu poate fi de dorit.
Faptul c� fostul cancelar german a publicat fragmente sarcastice dintr-un volum de memorii, la adresa presedintelui American, cu putin �nainte de alegerile din 7 noiembrie din SUA, poate constitui o plat� t�rzie pentru afacerile nemtesti pierdute �n Irak; sau o mic� revans� ruseasc� “la rece”.
Pe fond �ns� americanii nu pot pleca din Irak. Sunt obligati s� curete mizeria f�cut�. Iar europenii nu �si pot permite s� le �ntoarc� spatele, f�r� consecinte negative asupra lor �nsisi.
Not�: In 1998, fostul presedinte George Bush (senior) si Brent Scowcroft, fostul sau consilier in probleme de aparare nationala au scris un volum intitulat “Transformarea unei lumi”; o carte descriind evenimentele de importanta mondiala din primii trei ani in care George Bush (senior) a fost presedintele Statelor Unite: colapsul Imperiului Sovietic, astazi aflat in plin mars de recuperare a teritoriilor, unificarea Germaniei, Piata Tian-an-men si Razboiul din Golf.
|