„Stii, cďż˝nd cďż˝nt, sďż˝nt atďż˝t de destept...“

• interviu cu Johnny Rďż˝ducanu

Johnny R�ducanu e un tip cu totul si cu totul special. Se exprim� plastic - el �nsusi cultiv� o plastic� a comportamentului - dar adeseori incoerent. Este incoerenta aceea lasciv� a unui mare artist, imperator peste t�r�mul lui si care, pentru a supravietui, nu e nevoit s� fac� temenele �n fata unor imbecili cu puterea �n m�n� si pragmatismul �n ceaf�. Este el �nsusi. Are si o mare doz� de candoare. E de invidiat sincer pentru aceast� �nsusire. Vorbeste cu nonsalanta si libertatea de spirit a aceluia care nu-i datoreaz� nimic primarului general al Capitalei sau mai marelui peste cultur�. M�ndru de pitorescul ob�rsiei lui, o trateaz� cu nemil� si umor concentrat. Se consider� un perfectionist si crede c� muzica e singurul mod �n care se poate exprima plenar si des�v�rsit.

Despre artisti si impostori

Reporter: Credeti �n viata de dup� moarte?
Johnny R�ducanu: Cum?! Nu. Cum s� cred �n viata de dup� moarte? Da' ce �ntrebare-i asta, bre? Dar cine-i curios s� stie ce se-nt�mpl�? Din contr�, dac� este ceva, s�nt foarte curios s� v�d ce c�cat voi face acolo.
Rep.: Atunci, ce mai pl�nuiti s� faceti �n viata dumneavoastr� p�m�ntean�?
J.R.: Romďż˝nul, valahul ďż˝la puturos de la Dunďż˝re are o maximďż˝. O maximďż˝ foarte frumosďż˝. ďż˝stia sďż˝nt ca gasconii ďż˝n Franta. ďż˝stia nu trebuie ignorati. Sďż˝nt puturosi rďż˝u, dar destepti ai dracului. Zice, „Dďż˝-mi, Doamne, mintea de apoi!“. Asta-i. Am vorbit cam destul.
Ascensiunea �n viat�, din orice punct de vedere, afaceri, meserie, nu face dec�t s� te �nalte, dar �n acelasi timp, este si foarte periculoas�, jalnic�. R�spunderea este imens�.
Rep.: �nvierea si re�nvierea artistului tine de aceast� r�spundere? Sau este o creatie pe care nu o putem st�p�ni?
J.R.: Re�nvierea artistului?
Rep.: De fiecare searďż˝, la urma urmei, cu fiecare personaj...
J.R.: Artistul nu re�nvie niciodat�. El e viu din cap�t p�n� la cap�t. Oriunde ar fi.
Rep.: Dincolo de rol?
J.R.: Dincolo de tot. Nu existďż˝ asta. E o inventie a noastrďż˝, cďż˝ ne place sďż˝...
Rep.: Atunci, credeti c� artistul poate fi �mbl�nzit?
J.R.: Niciodatďż˝.
Rep.: Dar, cineva a vorbit despre dez�mbl�nzire.
J.R.: Cred c� atunci c�nd spui artist te referi la postura real� a unui artist si nu la cei care s�nt artisti pe un sfert, au si o chemare, �nc� un sfert, si p�n� la urm� nu s�nt nici jum�tate de artist. Dez�mbl�nzirea functioneaz� la indivizi care s�nt impostori. Care n-au cu ce.

„Nichita, fratele meu alb“

Rep.: Vai, pentru c�t de putin a scris Nichita St�nescu... Pentru c� la moartea lui, se spune, a �ncetat s� bat� inima p�m�ntean� a lui Mihai Eminescu.
J.R.: Dom'le, Nichita a fost fratele meu alb. Era un poet minunat, un om foarte bun la suflet si foarte fain. Si avea o multime de „nichitisme“ care te lďż˝sau lat. Apare asa deodatďż˝, nu l-a pus nimeni, si spune: „Ceausescu are dreptate!“. Am ďż˝nnebunit cu totii, ďż˝ntelegi? ďż˝n parc, asa, hodoronc-tronc. Pe Elena o chema Popoescu... L-a apďż˝rat pe Eugen Barbu cďż˝ a fďż˝cut un plagiat... asa, tot felul de minuni d-astea. ďż˝i iertai totul pentru cďż˝ era un mare generos si un mare talent, stii?
Rep.: Totusi, �n ziua de azi, cine are dreptate?
J.R.: �n situatia �n care e Rom�nia? Dintr-o nenorocire imens�, care sper s� treac� la fel cu cum a trecut si �n alte t�ri, nimeni.

Saxofonul si filosofia

Rep.: Maestre, vi se spune jazz-man, dar �ndr�znesc s� v� aduc la cunostint�, cu riscul de a fi amendat, c� nici m�car nu e jazz ce ati c�ntat dumneavoastr�, cel putin �n aceast� sear�.
J.R.: P�i, asta nu e jazz.
Rep.: P�i, nu e. Ce e atunci? Pentru c� multi v� identific� cu acest fenomen sonor.
J.R.: Treaba lor. Fiecare poate sďż˝ facďż˝ tot ce vrea. Ce cďż˝nt ďż˝n spectacolul ďż˝sta nu e jazz, ci e muzicďż˝. Dar si jazz-ul cďż˝ntat de marii interpreti de gen, mari improvizatori si mari talente, e spirit. Emil Cioran, care nu stia despre jazz nimic, era prieten cu Beckett... Samuel. Care era mai aproape de jazz. S-au dus la un club, la o boatďż˝ prin Paris. Erau multe astfel de localuri, unde cďż˝ntau mari saxofonisti. Si Cioran, care era total ignorant ďż˝n asemenea lucruri... Era cel mai mare stilist al limbii franceze, dar asta nu ďż˝nsemna cďż˝ nu putea fi si tďż˝mpit, stii? De altfel aceste douďż˝ lucruri fac un geniu. Eu, ďż˝n cele mai multe cazuri, sďż˝nt idiot. Dar cďż˝nd cďż˝nt sďż˝nt atďż˝t de destept cďż˝ mďż˝ si mir de mine cďż˝t sďż˝nt de grozav. Una fďż˝rďż˝ alta nu functioneazďż˝. Si atunci, Emil Cioran, care habar n-avea de blues, vede un negru cďż˝ntďż˝nd ďż˝ntr-un saxofon si zice: „Vine unul si suflďż˝ ďż˝ntr-un burlan si-ti eliminďż˝ toatďż˝ filosofia ďż˝nvďż˝tatďż˝“. Din clipa aceea, Emil a crescut ďż˝n ochii mei. A fost marea dovadďż˝ cďż˝ era o minte, stii?

Discurs despre femeie

Rep.: Tineti mult la pian, nu-i asa?
J.R.: F�r� el nu m� pot exprima.
Rep.: V-am auzit c�nt�nd si pe �nlocuitori electronici.
J.R.: E o nenorocire. A c�nta pe o clap� e o nenorocire. Nu, nu se poate comenta. Este o nenorocire pentru muzica ce este f�cut� si trebuie s� se exprime pe un instrument care este deja consacrat.
Rep.: L-am auzit �n aceast� sear� pe Ion Caramitru c�nt�nd. De fapt, nu c�nt�nd, ci tr�ind �ntr-o nou� form� de expresie ceea ce, alt�dat� ar fi recitat. Cum ati ajuns la chestia asta?
J.R.: El c�nt� niste lucruri foarte grele. S-au mirat si c�nt�reti de oper� de pe la Cluj, de pe unde am mai umblat... Cum poate s� c�nte asemenea intervale?
Rep.: Dificile, e adev�rat.
J.R.: El c�nt� prin talent, are voce... de la taic�-su... machedonul, avea si el voce, da...
Rep.: C�nt� si la chitar�...
J.R.: Putin. Asta nu-i d� dreptul s� c�nte. El are voce de la natur� si pune �n fat� o dorint� si o iubire nebun� de a o face. �ntelegi? Dar are o manie nebun�: de a freca, de a lustrui. De aia a �nceput s� m� enerveze si pe mine, c� si eu s�nt mare frecator, dar el m� �ntrece. A ajuns ca Br�ncusi. Stii ce f�cea? Lustruia statuetele alea mici cu m�na, cu podul palmei. L-a trimis Rodin si pe Moore, �la care f�cea statui sudate, fiare, s�rme.., la el si l-a g�sit c� freca statuile cu m�na. Cu m�na!!!
Rep.: Le oferea c�ldur� uman�, maestre.
J.R.: Nu, lustrul cel mai bun este �la f�cut cu piele de om. Si la pian se c�nt� cu m�inile, nu cu m�nusi. Eu s�nt perfectionist, �ntelegi? Si �n orice fac s�nt perfectionist. Mi se pare c� a iubi o femeie si a g�ndi c� e bun� numai �n pat, e una din marile prostii ale b�rbatilor. O femeie trebuie iubit� si stimat�. Dac� aceste dou� lucruri functioneaz�, restul vin de la sine. �ncepe un capitol care m� �ngrijoreaz�, pentru c� b�rbatii au �nceput s� piard� acest lucru din vedere. Iar femeile s�nt slabe si accept�. Ceea ce nu e bine.