Emil Bucuresteanu - „Rasela“ si „Naiana“
La editura „Timpul“ din Iasi a aparut, nu demult, o carte a profesorului pietrean Emil Bucuresteanu care cuprinde doua nuvele cu titluri de onomastica feminina: „Rasela“ si „Naiana“. Sau invers. Pentru ca, datorita unui interesant artificiu de tehnoredactare si alcatuire grafica, pe care l-am mai intilnit de altfel, volumul poate fi citit incepind de la oricare dintre coperte. Dar, oricum ai face-o, nu poti sa nu fii surprins de sinceritatea trairilor si de o anumita voluptate, strunita, echilibrata, a descrierii dragostei carnale, cu intreg arsenalul de consecinte psihologice si comportamentale, reflectate inerent in planul social.
Lectorul cartii, poetul Adrian Alui Gheorghe, a justificat pertinent aparitia ei: „La virsta lui, Emil Bucuresteanu poate vorbi detasat despre dragoste sau, cu alte cuvinte, implicarea lui este acum nu numai una afectiva, ci si una lucida, efectiva, in cunostinta de caz, spunem noi, aducind in acest fel un omagiu profesorului care, in ultima vreme, s-a afirmat si printr-o expozitie de fotografie veche. Este prezent in presa locala cu lucruri moralizatoare, cu anecdote, cu lucruri care vorbesc despre dinamismul unui spirit mereu in alerta. Iar in aceste doua nuvele este vorba cu adevarat de un spirit si de o sensibilitate in alerta.“
La rindul lui, autorul ne-a marturisit:
„Cartea a fost scrisa in secolul trecut, a aparut in secolul nostru si cred ca va fi citita mai bine in secolul urmator. Este o carte pentru tineri.
Orice om este bintuit de dragoste. Asta este mai inainte de toate. Cunosc mai multi autori care s-au ocupat, tot la senectute, de problema dragostei. Si fenomenul este foarte complex. Reproducerea este o chestiune pur biologica. Eu sint de parere ca omul trebuie sa se realizeze in primul rind pe planul spiritual. Iar dragostea, de planul spiritual tine.“
Emil Bucuresteanu mai are in pregatire inca doua carti: „Student in filosofie. Pagini de dragoste“ la editura „Universitas“ si romanul „Muntencele“. In care, inevitabil, tot de dragoste este vorba.
|