Ion Antonescu �i cel mai mare paradox rom�nesc
De ceva vreme, primesc dulci telefoane de felicitare sau �ncruntate apeluri mustr�toare pe una �i aceea�i tem�. Unii �mi spun: „Bravo, domnule, era cazul ca cineva s� spun� adev�rul despre mare�al!“, iar al�ii �mi zic: „Domnule, nu ne a�teptam ca tocmai dumneata s�-l lauzi pe mare�al!“. Despre ce este vorba: �n cadrul proiectului de televiziune Mari Rom�ni, care se deruleaz� pe TVR 1, am acceptat - „ademenit“ de cunoscutul regizor timi�orean Florin Iepan - s� facem un documentar despre mare�alul Ion Antonescu. �n ultimele luni, Antonescu a fost votat masiv de c�tre cei care au r�spuns chestionarului TVR, astfel �nc�t mare�alul se afl�, �n acest clasament, �ntre primele zece personalit��i reprezentative ale neamului. Nu acest fapt a dat semnalul telefoanelor pe care le primesc; ci campania de promovare ce are loc pe postul de radio Europa FM �n care, �ntr-un spot publicitar, se aude - printre alte voci, care „sus�in“ alte personaje - �i vocea mea, spun�nd (a�a era regula jocului...) „S�nt Adrian Cioroianu �i pledez pentru Ion Antonescu“. Surprinz�tor e c� at�t cei care m� felicitau, c�t �i cei care m� mustrau nu v�zuser� documentarul - el a fost difuzat pe TVR 1 abia asear�, joi.
�nc� o ocazie pentru a m� convinge c�, de fapt, pentru cei mai mul�i dintre rom�ni, fostul mare�al Antonescu este o mare necunoscut�. �ntre „ceea ce se crede“ �i „ceea ce se �tie“ e o distan�� mare. Faptul de a fi murit �n urma unui proces regizat de sovietici (�n iunie 1946) l-a transformat pe Antonescu �n martir - ocazie cu care se pierde din vedere c�, de-ar fi fost judecat (s� admitem) chiar �i de americani, sf�r�itul lui ar fi fost acela�i. Majoritatea rom�nilor �tiu c�, �n statul lui Antonescu, evreii nu au purtat steaua galben� pe haine - a�a cum erau obliga�i s� poarte evreii �n alte state europene. Mai pu�ini rom�ni s�nt dispu�i s� accepte �i reversul monedei: dac� Hitler ar fi c�tigat r�zboiul, to�i evreii din Rom�nia - cu stea sau f�r� stea galben� pe haine - ar fi ajuns �n lag�rele germane de exterminare, �i asta cu acordul lui Antonescu. Chiar �i a�a, �n sarcina lui Ion Antonescu intr� circa 280 de mii evrei rom�ni �i ucrainieni uci�i (la Ia�i, la Odessa sau �n Transnistria) �i circa 12 mii de �igani mor�i �n urma deport�rilor �n zona r�ului Bug (episod de pe urma c�ruia se mai fac unele glume proaste �i macabre pe stadioanele noastre de fotbal, acolo unde joac� Rapidul �n deplasare!). Apoi, chiar �i cei care �tiu aceste lucruri cred c� Antonescu a gre�it numai fa�� de minorit��i. Oare? Prin faptul de a fi b�gat Rom�nia �n r�zboi f�r� nici un fel de tratat scris cu Germania, pe simplul cuv�nt „de ofi�er“ al lui Hitler, mie mi se pare c� Antonescu a gre�it mult �i fa�� de majoritatea rom�neasc�. �n fine, se mai crede c� Antonescu, din „onoare“, ar fi r�mas fidel lui Hitler p�n� la sf�r�it. Nu e adev�rat. Antonescu a tolerat negocieri diplomatice cu alia�ii anti-hitleri�ti �nc� din 1943 - de c�nd a �n�eles c� e posibil (�i) ca Germania s� piard� r�zboiul. El a a�teptat p�n� �n ultimele sale zile ca englezii sau americanii s�-i ofere condi�ii mai bune pentru o eventual� pace separat� - numai c� ace�tia hot�r�ser� tacit ca zona Rom�niei s� cad� exclusiv �n responsabilitatea sovieticilor.
Exist� un detaliu pe care nimeni nu-l poate contesta: �n mod evident, Ion Antonescu a fost un mare patriot. Iubirea lui de patrie e mai presus de orice �ndoial�. Totu�i, cred c� noi, rom�nii de azi, avem datoria de a ne �ntreba dac� iubirea de patrie poate func�iona ca un alibi universal. Nimeni nu va putea demonstra vreodat� c� Nicolae Ceau�escu nu �i-ar fi iubit �i el �ara. La fel, avem toate motivele s� credem c� �i Stalin �i-a iubit URSS, �i Hitler �i-a iubit Germania, iar Fidel Castro �i iube�te Cuba lui. Desigur, a nu se �n�elege c� a� pune semnul egalit��ii �ntre aceste personaje. Ce vreau s� spun este c�, din p�cate, iubirea de patrie a conduc�torului nu asigur� automat o via�� mai bun� pentru supu�ii s�i - ba uneori chiar face via�a mai rea!
Cred c� acesta este cel mai mare paradox rom�nesc: noi am avut foarte mul�i conduc�tori care �i-au iubit �ara �i foarte pu�ine perioade �n care rom�nii, efectiv, s� tr�iasc� bine. O fi, oare, vreo leg�tur�?
|