B�ntuie �nca teroarea

9/11 a devenit o comemorare. Prescurtarea asta tipic americana acopera 3000 de morti si o schimbare semnificativa a perspectivei asupra terorismului si apararii; lumea a ďż˝ncetat sa fie locul cďż˝t de cďż˝t protejat ďż˝n care obisnuiam sa traim. Lumea este locul ďż˝n care avioanele sďż˝nt deturnate si conduse de teroristi “amatori” direct ďż˝n cladiri, iar copiii sďż˝nt trimisi catre inamic purtďż˝nd bombe asupra lor ori direct ďż˝n cďż˝mpurile de mine pentru “dezamorsare rapida”. Cinci ani de la atacul terorist de la World Trade Center ďż˝nseamna miliarde de dolari alocate ďż˝n aparare, rani greu de vindecat, vieti schimbate. De o astfel de tragedie nu te poti apropia ďż˝ndeajuns cu mintea. Mintea va judeca lucrurile cu dreapta masura data tragediei, sufletul va gasi cai mai simple.
Fragment din declaratia Ambasadorului Nicholas F. Taubman cu ocazia comemorarii a 5 ani de la atacurile din 11 septembrie 2001

11 septembrie 2001. Avionul American Airlines nr. 11. Avionul United Airlines nr. 175. Avionul American Airlines nr. 77. Avionul United Airlines nr. 93. Turnul Nordic 8:46 (14:46 �n Romania). Turnul Sudic 9:03. Pentagon 9:38. Acestea s�nt numere si ore care vor face parte din istoria Americii pentru totdeauna.

�n urma cu cinci ani, 19 teroristi au ucis peste 3.000 de oameni nevinovati din peste 90 de tari. 19 oameni dominati de ura au intrat cu avioanele �n World Trade Center si �n Pentagon. Un al patrulea avion care se �ndrepta spre Washington, D.C. nu si-a atins tinta datorita eforturilor eroice ale pasagerilor.

Pentru o �ntreaga generatie de americani, imaginile cu turnurile World Trade Center �n flacari, prabusindu-se, au avut acelasi impact pe care l-a avut atacul de la Pearl Harbor asupra parintilor si bunicilor lor. A fost socant si nu vom uita niciodata. (...)

Iata alte c�teva date si numere de care trebuie sa ne aducem aminte.
11 octombrie 2002. Peste 400 de oameni ucisi si raniti �n atacurile din Bali.
11 martie 2004. Peste 200 de oameni ucisi si raniti �n atacurile asupra trenurilor din Madrid.
7 iulie 2005. Peste 800 de oameni ucisi si raniti �n atacurile de la Londra.
23 iulie 2005. Aproape 90 de oameni ucisi �ntr-un atac �n statiunea egipteana Sharm el-Sheikh.
10 august 2006. A fost dejucat un complot care urmarea sa arunce ďż˝n aer cel putin 10 avioane care se ďż˝ndreptau catre Statele Unite de pe aeroportul Heathrow”.

“Nu lua nimic personal, sďż˝nt simple cazuri, altfel nu faci fata”

Lisa Berardi este unul dintre oamenii carora evenimentele din 9/11 septembrie 2001 le-au schimbat viata. Nu face parte dintre supravietuitorii din World Trade Center sau dintre rudele acestora, ale caror asociatii functioneaza din plin. Lisa a fost, pentru aproape doi ani, unul dintre asa-numitii “legal advisor”,echivalentul unui jurist, care a lucrat pentru o firma de avocatura. Firma apara companiile aeriene. 300 dintre dosarele victimelor din WTC sau ale celor aflati ďż˝n avioane au trecut si prin mďż˝inile ei. Atentatul de la 9 septembrie 2001 a ďż˝nsumat 3000 de victime si un noian de procese: asigurari de viata, sume care sa ajute familiile al caror unic sustinator disparuse, oameni care doreau nu bani ci o alta forma a legii prin care cei ce calatoresc sa fie protejati, comisii .
Fiecare din cele 300 de dosare ďż˝nsemna o viata “ďż˝ncadrata” groso-modo ďż˝n “omor din culpa”, ranire sau distrugerea proprietatii. Nu-i ďż˝ntďż˝lnea pe cei loviti de nenorocire sau familiile lor, ďż˝ntďż˝lnea avocati din cele peste 20 de firme implicate ďż˝n litigii. Pe biroul ei veneau teancuri de hďż˝rtii.
“Asta facea lucrurile cumva mai suportabile”, spune Lisa. Ei ďż˝nsasi ďż˝i murise un var, lucra pentru Cantor Fitzgerald, Trading Co. Se aflase la unul dintre etajele de sus ale cladirii. Cei de acolo nu au putut iesi. “Era greu sa citesti ce scriau. Erau mame, sotii, frati, iubite, sutori care scriau despre cei dragi, despre ultimele lor momente”. Ceilalti doi para-legali, mai vechi ďż˝n bransa, au avertizat-o: “Nu lua nimic personal, sďż˝nt simple cazuri, altfel nu faci fata”. Era un sfat bun, dar greu de urmat: “Era ciudat, vedeam lucrurile professional, ca para-legal, urmaream stirile ca orice american, vedeam durerea matusii mele care-si pierduse fiul si ďż˝n locul oamenilor, la serviciu, un potop de hďż˝rtii. Era ireal”.

Mesajele trebuie sa fi semanat cu acela pe care l-am primit de la William Nelson: «Sotia mea, Ginger Risco, a fost ucisa la etajul 93 din World Trade Center unde lucra ca director economic – presedinte al firmei. Ca toti cei de la etajul 93, a fost ucisa si ramasitele lor nu au putut fi gasite. Acela era etajul ďż˝n care s-a izbit primul avion ».

Betty Ann Ong

Betty Ann Ong s-a aflat �n acel prim avion. Acesta a fost numele pe care l-a spus Lisa, cumva ezitant. Betty Ong era stewardesa, al treilea membru al echipajului �n ordine ierarhica, �n zborul American Airlines 11. Asa s-a recomandat c�nd a sunat sa anunte ca au teroristi la bord. �nregistrarea face parte dintre documentele comisiei care a cercetat evenimentele din 9 septembrie. Uzului public �i s�nt destinate doar c�teva minute din doua convorbiri care au �nsumat peste 20 de minute. O parte nu a fost editata de comisie pentru a evita durerea unui membru al familiei.

Lisa a ascultat tot. Mi-a spus ca, ďż˝n ultimele momente ale celor 23 de minute, Betty a anuntat ca se vad cladiri la joasa ďż˝naltime. Si ca ultimele cuvinte au fost:«O, Doamne! Rugati-va pentru noi!» Nu a vazut nici unul dintre filmele care s-au facut dupa aceea despre WTC. N-a vrut.

�nregistrarea lui Betty Ong se afla si pe internet. O femeie frumoasa, de 45 de ani, cu trasaturi delicate, chinezoaica de origine. Vocea ei - 4 minute si jumatate �nregistrate din doua convorbiri de 23 - este acolo. Este o convorbire profesionala, a unei femei care spune centrului de control al American Airlines ca este �nsotitor de zbor. Ca zborul a fost deturnat de teroristi, comandantul �njunghiat, iar pasagerii �mpinsi catre partea din spate a avionului. Le cere sa anunte ce se �nt�mpla, �n vreme ce ei se straduiesc sa indentifice coordonatele zborului.
Boston – Los Angeles. Un zbor de dimineata, cu un avion plin de combustibil, cu mai putini pasageri. Betty Ong se straduieste sa dea, cďż˝t mai exact informatii. Sa se stapďż˝neasca. Si se stapďż˝neste. Si ea, si cei de la sol, spera ca, prin calm, sa se poata eventual face ceva. Nimeni nu era pregatit pentru actul sinucigas al teroristilor. Asa ca Betty Ong se straduie, desi stie ca pericolul de moarte exista, sa fie calma. Si este cumplit de calma, la cinci ani distanta de la moartea ei, sunďż˝nd dintr-un avion ďż˝n care putea fi ucisa pentru ca telefona. Betty ďż˝si facea datoria, ďż˝ncercďż˝nd sa protejeze pasagerii. La distanta de acum, vocea curata, profesionala a lui Betty Ong da masura unui curaj cu o claritate egala cu cea unei sabii ďż˝n lupta.

Am parcurs mesajele lasate pe site-ul dedicat ei. S�nt pentru ea, s�nt pentru familia ei, s�nt pur si simplu cutremurarea �n fata nenorocirii si bucuria - da, bucuria de a gasi omenescul, curajul si forta dovedite de cineva �n clipe cumplite.

Acela a fost un moment ďż˝n care companiile aeriene ar fi putut intra cu usurinta ďż˝n faliment. Dar a existat protectie federala cu bani de la stat. Si acela, daca privesti din punctual de vedere al luptei care se da ďż˝n tribunale pentru banii din asigurari, a fost un lucru ciudat. Au fost respectuosi, a existat masura. Nu s-au batut pentru bani. “Nu a semanat deloc cu alte procese”. Statul intervenise aparďż˝nd, pe de o parte familiile ďż˝ndoliate, pe de alta, companiile aeriene care ar fi putut fi falimentate de dezastru.

Ultimul supravietuitor din WTC

Teancul de hďż˝rtii ascundea, uneori, si povesti fericite. Cum a fost cea a ultimului supravietuitor din WTC. Lucra la unul dintre etajele superioare ďż˝ntr-o cladire cu 110 etaje. A coborďż˝t val vďż˝rtej mai bine de 60 de etaje, ajutďż˝nd o colega. Asta a fost unul dintre lucrurile care l-au salvat: cei de la etajul 93 din WTC 1 au fost spulberati de avionul sinucigas. Cei de deasupra au simtit numai zguduitura, nu se vedea fum. Nu aveau cum sa stie ca orice cale de comunicare este pierduta. Ajuns undeva ďż˝ntre palierele 10 si 20 a vazut focul si fumul. Femeia cu care era, era ranita. Deasupra lor, scarile se miscau. Apoi s-au ‘fracturat” si a urmat un ďż˝ntuneric ďż˝n care se rostologea.

Si-a pierdut cunostinta. Dupa cďż˝teva ore, credea el, s-a trezit ďż˝n vďż˝rful unei movile de darďż˝maturi. Avea cďż˝teva zgďż˝rieturi si ceva vďż˝natai. Pompierii care se aflau ďż˝n apropiere l-au luat drept un muncitor aiurit. “Se simtea din ce scria cďż˝t de recunoscator, cďż˝t de binecuvďż˝ntat se simtea ca a scapat cu viata. Nu facea altceva decďż˝t sa se mire si sa multumeasca”. Fusese un om foarte gras si s-a hotarďż˝t sa slabeasca, sa fie sanatos, sa se ďż˝mpace cu sine ďż˝n viata care i-a fost ďż˝napoiata.

Durerea dincolo de morm�nt

Taciana Jaguiar a raspuns rugamintii adresate de mine, redactor roman, unei organizatii a familiilor sau supravietuitorilor din WTC. I-a dedicat fratelui ei, J.J. Aguiar, un site plin de poze, de mesaje de la prieteni si de la cunoscuti. Lucra pentru o companie de trading ďż˝n turnuri. Un om tďż˝nar, plin de viata care zďż˝mbeste ďż˝n toate fotografiile, de-adevaratelea. «Am fost cu el si cu prietenul meu ďż˝ntr-un week-end, si totul a fost un mare rďż˝s, o gluma, o bucurie», scrie una dintre cunostintele sale. Taciana de Aguiar a construit site-ul. “ďż˝ti ia timp si ďż˝ti reface prioritatile ďż˝n viata. Ma simteam ca si cum JJ m-ar fi impins de la spate, soptindu-mi la ureche: ”Nu mai pierde timp. Fa ceea ce merita sa faci”. Asa ca am scris, am petrecut timp cu prietenii, mi-am luat diploma in psihologie, am stat mai mult cu copilul meu. Lucruri care merita, stiti?” Site-ul a venit dupa o sedinta de … spiritism. “Fa ceva pentru fratele tau, trece prin ceva dureros si complicat. Spune-i ceva, de ce nu comunici cu el, tu sau prietenii lui? ďż˝i e greu » a spus femeia aceea. Asa ca Taciana a construit site-ul si a pus laolalta prietenii, familia, pozele, pentru fratele ei, catalizatorul si ingerul.

Lisa studiaza acum, printre alte lucruri legate de “Afaceri internationale”, despre “Terorism si democratie” cu Stan Turner, fostul sef al CIA la Universitatea din Maryland. Pentru oameni crescuti ďż˝n cultura lui «a face» este o cale de a lupta ďż˝mpotriva terorii: ďż˝ntelegďż˝nd-o.

Corespondenta speciala din SUA