Apa Kober
• alimentarea cu ap� a dou� vile care apar�in firmei Kober se face dintr-un izvor aflat �n Parcul Na�ional Ceahl�u • �ntr-un r�spuns de la Ministerul Mediului la o solicitare a firmei Kober se arat�; „p�n� la aprobarea planului de management pentru fiecare parc na�ional sau parc natural (...) �n zonele de conservare special� se intezic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale“ • cum-necum alimentarea cu ap� s-a realizat • Parcul Na�ional Ceahl�u, zon� special� de conservare, a devenit faimos �n lumea scandalurilor de pres� odat� cu construc�ia efectuat� de Mitropolia Moldovei �i Bucovinei pe �n�l�imile muntelui. S-a vorbit atunci mult de autoriza�ia de construc�ie, de modul �n care a fost ea ob�inut�, de sistarea lucr�rilor, de presiuni mai mult sau mai pu�in ortodoxe asupra celor de la Mediu pentru necesarul acord de mediu. �n aceste zile Parcul Na�ional Ceahl�u este din nou �n vizorul unei comisii de control. Din aceast� cauz� ne-am g�ndit c� un mic studiu de caz despre cum se poate ob�ine o autoriza�ie de construc�ie �ntr-o asemenea loca�ie f�r� ca, aparent, legea s� fie �nc�lcat�, este mai mult dec�t necesar. Firma Kober a construit perfect legal dou� case de vacan�� �n Dur�u. Orice cas� are nevoie de alimentare cu ap� �i de aici au �nceput problemele ce �in de mediu. S-a dorit ca apa s� fie captat� din izvorul Dur�ua�, situat, evident, �n zona protejat� a Parcului Na�ional.
Avizul BA, avizul DA
Ca orice firm� care se respect�, Kober SRL cere Ministerului Agriculturii, P�durilor �i Apelor aviz pentru alimentarea cu ap�. Ministerul cere un punct de vedere Agen�iei din Piatra Neam�, personal domnului director de atunci, Nicolae Rizescu. R�spunsul Agen�iei este clar: „Referitor la adresa dvs. (...) v� comunic�m c� solicitarea SC K�ber SRL privind alimentarea cu ap� a unor locuin�e de vacan�� prin captarea izvorului Dur�ua� a fost analizat� de comisia tehnic� �n data de 9 decembrie 2003, stabilindu-se �ntrerupere procedurii de emitere a acordului de mediu p�n� la aprobarea Planului de Management al Parcului Na�ional Ceahl�u“. Semneaz� inginer Rizescu Nicolae �i biolog Bursuc Corneliu. Adresa este din 9 februarie 2004 �i a doua zi pleac� din Ministerul Mediului c�tre Kober r�spunsul la solicitare. Acest r�spuns, practic, interzice lucrarea solicitat� de firma nem�ean�: „P�n� la aprobarea planului de management pentru fiecare parc na�ional sau parc natural (...) �n zonele de conservare special� se intezic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum �i orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protec�ie �i/ sau de conservare. V� inform�m c� �n prezent administra�ia Parcului Na�ional Ceahl�ul este �n curs de constituire din punct de vedere oficial, �n subordinea Consiliului Jude�ean. De asemenea, planul de management al Parcului Na�ional Ceahl�u este �n stadiu avansat de realizare. Prin urmare, �n momentul de fa��, legisla�ia nu permite executarea unor activit��i sau lucr�ri �n zon� cu excep�ia celor prev�zute �n art. 3 (2) din Ordinul 552/2003“. Semneaz� Adriana Baz - director.
O strategie valabil� p�n� �n golul alpin: s� privim �n sus
Lucrurile par a fi clare, K�ber nu poate construi p�n� nu exist� planul de management al Parcului. Cum s� ie�i dintr-o asemenea dilem�? Prive�ti �n sus! Adic� po�i s� iei exemplu de la c�lug�rii care au ob�inut autoriza�ie de construc�ie pe Ceahl�u, �n zona apropiat� golului alpin. �n data de 19.10.2004, cum-necum, apare o fi�� tehnic� sub antetul Agen�iei de Protec�ie a Mediului Piatra Neam� pentru alimentare cu ap� - locuin�e de vacan��. Semneaz�, printre al�ii, inginerul Rizescu, care nu era de acord cu construc�ia cu c�teva luni �nainte �i actualul director al agen�iei, inginerul Gal Pal �tefan. Fi�a spunea c� „proiectul de investi�ii propus este �n etapele de analiz� din cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu“. Adic� nu este un acord de mediu. Lipsea �i o �tampil� absolut necesar�. A doua zi, rapid, are loc o �edin�� a Comisiei pentru Acord Unic la Consiliul Jude�ean. �nt�mpl�tor sau nu, printre acordurile emise apare �i cel de la Kober pentru captarea cu ap�. De la acest aviz p�n� la ob�inerea autoriza�iei de construc�ie a fost doar un mic pas, ob�inut u�or de firma Kober, din moment ce avea acceptul tuturor institu�iilor obligate de lege s� vegheze atunci c�nd se d� un acord unic. L-am �ntrebat pe domnul Gal Pal �tefan dac� acordul unic a fost semnat de cineva de la „Mediu“. D�nsul ne-a r�spuns c� da �i c�, de fapt, acel, acord este doar un proces verbal �n care e�ti de acord cu o investi�ie. Despre lucrarea propriu-zis� de captare d�nsul ne-a spus c� e posibil s� se fi f�cut, dar nu �tie precis. Ne-am adresat G�rzii de Mediu. Domnul Pavel Constantin, comisar �ef, amabil, ne-a declarat c� cei doi comisari de obiectiv, „doamna Micl�u� �i domnul Puiu“ au constatat c� totul este legal �i c� firma Kober a f�cut o lucrare bine executat�, nu ai ce-i repro�a, �i c� au autoriza�ie de construc�ie.
Cuvinte care rimeaz�: bal, spital, legal
�l �n�elegem pe domnul Pavel. �n definitiv, d�nsul este legat de m�ini �i de picioare atunci c�nd o firm� �i prezint� o autoriza�ie legal�, emis� de autoritatea competent�. L-am �ntrebat din nou pe domnul Gal Pal �tefan dac� lucrarea executat� deja este una legal� din punctul de vedere al institu�iei pe care o conduce. R�spunsul este mai limpede dec�t apa izvorului Dur�ua� captat� de K�ber cu autoriza�ie de construc�ie legal�: „Este posibil s� se fi dus cu o fi�� tehnic� de la noi. Dac� s-a f�cut lucrarea, din punctul de vedere al Protec�iei Mediului, este �n afara legii pentru c� nu s-a emis acordul de mediu“. Din acest h��i� de adrese �i declara�ii nu putem dec�t s� re�inem esen�ialul: Agen�ia Mediului Neam�, prin oamenii ei cei mai autoriza�i, a semnat o fi�� tehnic� pentru Kober. Fi�a nu era suficient� pentru ob�inerea autoriza�iei de construc�ie. A doua zi, Agen�ia, tot printr-un om autorizat, semneaz� acordul unic. Dup� aceea, apare autoriza�ia. Acum, Agen�ia spune c� lucrarea nu e �n ordine, din punctul lor de vedere. Din punctul de vedere al SC Kober SRL aceast� brambureal�, interesat� sau nu, a fost benefic�. Pentru cei care s-au jucat de-a fi�ele �i acordurile la mediu care-o fi fost beneficiul?!
P.S.: �n aten�ia celor care efectuez� controlul �n Parc: oare nu cumva aceea�i „procedur�“ legal� a fost aplicat� �i �n cazul autoriza�iei emise c�tre Mitropolia Moldovei �i Bucovinei?
|