JUDECATORII SI PROCURORII BUNI DE PLATA
Judecatorii si procurorii vor putea fi trasi la raspundere daca se va dovedi ca au gresit, �n mod intentionat, la �mpartirea dreptatii. �n aceste cazuri, statul va fi obligat sa recupereze pagubele de la magistratul care a gresit. �n cazul �n care diferite persoane au fost condamnate pe nedrept �n procese penale, acestea ar putea fi despagubite de judecatori. Pentru orice sentinta penala „str�mba“ din cauza careia statul roman scoate bani de la buget pentru a plati daune cetateanului pagubit, magistratul vinovat va fi tras la raspundere prin „actiunea �n regres“, care este obligatorie. �n cazul �n care statul a fost condamnat de catre o instanta internationala, se va �ndrepta �mpotriva judecatorului vinovat. Legea de modificare a Codului de procedura penala intra �n vigoare peste o saptam�na, de pe 7 septembrie 2006, la o luna de la publicarea �n Monitorul Oficial. P�na acum, statul doar se putea �ndrepta asupra magistratilor, dar niciodata nu a fost tras la raspundere vreun procuror sau judecator. Actiunea �n regres exista si p�na acum, dar nu era obligatorie. Peste o saptam�na, aceste actiuni nu mai s�nt facultative si vor viza magistratii care au dat dovada de rea credinta sau de grava neglijenta. Astfel, cei care au fost �nchisi pe nedrept sau �mpotriva carora s-au luat masuri preventive gresite vor da statul �n judecata si vor primi daune reparatorii. La r�ndul sau, statul este obligat sa recupereze pagubele de la magistratul vinovat. „Actiunea �n regres exista si �nainte, dar nu se prevedea obligativitatea sa. Raspunderea magistratului exista de mai mult timp �n legislatia noastra, dupa 1990, dar eu nu am cunostinta ca, p�na �n prezent, sa fi fost introdusa o astfel de actiune �mpotriva unui magistrat. Sper ca acest lucru sa functioneze si este normal ca un judecator sa plateasca daca se dovedeste reaua credinta, la fel ca si neglijenta. De altfel, neglijenta si reaua credinta ar trebui sa fie imputate oricarui functionar public. Cu toate acestea, este nevoie ca stabilirea vinovatiei sa fie facuta cu obiectivitate, dincolo de orice interese. Vreau sa spun ca nu trebuie sa se ajunga ca un magistrat sa fie presat �n acest mod. Desigur, pe fond de stres, de presiune, faptul ca avem multe dosare si se intra �n sedinta de dimineata p�na seara, se poate gresi foarte usor, dar �n conditiile acestea nu este vorba de rea credinta. Daca nu se stabileste foarte bine si de la bun �nceput care s�nt limitele relei credinte sau ale neglijentei, se poate ajunge la altceva. Pe de alta parte, avem destule condamnari la CEDO datorita faptului ca legislatia nu permitea o alta solutie la acea vreme. O astfel de situatie nu poate fi imputata magistratului care a judecat dosarul“, a declarat Catalin Mormoe, presedintele Judecatoriei Piatra Neamt. Cel lezat de hotar�rile judecatoresti nedrepte va putea cere daune reparatorii de la statul roman numai prin actiune la tribunalul �n raza caruia domiciliaza. Daca va c�stiga, statul �i va plati daunele reparatorii. Va �ncepe un nou proces �n care cel judecat va fi magistratul care a emis hotar�rea judecatoreasca dovedita a fi gresita. Daca se va stabili reaua credinta sau grava neglijenta a magistratului, acesta va trebui sa plateasca suma pe care a platit-o statul ca daune reparatorii. Vor putea fi imputate magistratilor arestarea preventiva gresita, dar si alte masuri cum ar fi interdictia de a parasi tara, ori localitatea. Procurorii si judecatorii vor trebui sa plateasca pentru cauzele penale rejudecate la instantele internationale (CEDO) si �n urma carora statul roman va fi obligat la despagubiri. De mentionat este faptul ca aceste prevederi se aplica numai �n penal, nu si �n materia civila. Este cunoscut faptul ca despagubirile cele mai numeroase au fost platite de statul roman �n procesele civile de retrocedare a proprietatii.
|