Magistra�ii reclam� presiuni prin manipularea mass-media
Judec�torii identific� acte de presiune din partea autorit��ilor statului, prin manipul�ri media sau interven�ii asupra pre�edintelui de instan��, �n timp ce procurorii se confrunt� mai degrab� cu amenin��ri �i chiar agresiuni fizice din partea acuza�ilor, potrivit Tranparency International (TI).
„Judec�torii identific� acte de presiune din partea autorit��ilor statului, prin manipul�ri media sau prin interven�ii asupra pre�edintelui de instan��, �n timp ce procurorii percep mai degrab� amenin��ri �i chiar agresiuni fizice din partea �nvinui�ilor, inculpa�ilor sau condamna�ilor ori din partea grupurilor de interese economice sau politice, care transmit amenin��ri prin intermediul procurorilor superiori“, se arat� �n studiul privind percep�ia magistra�ilor asupra independen�ei sistemului judiciar realizat de TI.
Raportul nu con�ine exemple concrete �i nu s�nt nominalizate institu�iile media care ar avea leg�tur� cu aceste presiuni.
Totodat�, studiul relev� faptul c� nici judec�torii, nici procurorii nu simt o protec�ie real� �mpotriva represaliilor de orice natur�, eviden�iindu-se o diferen�iere pe tipuri de percep�ie a ingerin�elor.
At�t judec�torii, c�t �i procurorii apreciaz� c�, �n ciuda sesiz�rilor �n leg�tur� cu aceste acte la conducerea instan�elor �i parchetelor, nu se iau m�suri legate de represalii. Mai mult, reac�ia reprezentan�ilor acestor institu�ii fa�� de unele comentarii ap�rute �n mass-media nu este �n favoarea magistratului, ci mai degrab� �mpotriva solu�iei pe care acesta a dat-o �i p�rtinitoare la critica venit� pe calea mass-media.
Statutul magistra�ilor (Legea 303/2004) prevede c� magistra�ii s�nt proteja�i �mpotriva oric�ror amenin��ri sau violen�e care pun �n pericol via�a lor sau a rudelor lor, precum �i bunurile acestora.
Magistra�ii pot solicita protec�ia din partea angaja�ilor Ministerului Administra�iei �i Internelor �n baza HG 719/2005. Solicitarea de protec�ie trebuie s� provin� �n mod formal de la conducerea instan�ei sau a parchetului, aspect care confirm� nemul�umirea magistra�ilor fa�� de sistemul de protec�ie. Logica independen�ei func�ionale a magistratului implic� �i capacitatea de a beneficia de protec�ie f�r� implicarea unor mecanisme birocratice de tipul celor care presupun implicarea conducerii instan�ei, a�a �nc�t ar fi util� renun�area la aceast� procedur�, recomand� reprezentan�ii organiza�iei.
Pe de alt� parte, documentul arat� c� magistra�ii beneficiaz� �i de protec�ia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel �nc�t, �n situa�ia �n care conducerea instan�ei nu reac�ioneaz�, judec�torii beneficiaz� oric�nd de un „recurs“ la CSM.
Procurorii, la r�ndul lor, beneficiaz� de aceea�i cale de sesizare, iar solu�ia �n astfel de cazuri st� �n puterea CSM de a-i sanc�iona ferm, inclusiv pe acei �efi de instan�e sau parchete care nu-�i exercit� atribu�iile de protec�ie a magistra�ilor �n situa�ii de represalii. �n acest sens, un aspect util ar fi introducerea unui criteriu �n formularul de evaluare a magistra�ilor cu func�ii de conducere care s� poat� cuantifica astfel de situa�ii, se arat� �n studiul TI.
|