Ministerul Integr�rii „vinde gogo�i“... la Agapia
• responsabilii de la Ministerul Integr�rii Europene, �ns�rcina�i cu supervizarea proiectului de la Agapia, se pricep de minune �n a g�si scuze • �nt�rzierile �nregistrate la proiectul de reabilitarea a zonei turistice M�n�stirea Agapia s�nt puse pe seama vremii nefavorabile �i a unor probleme nea�teptate, la reabilitarea caselor m�n�stire�ti • punctul de vedere al celor de la Delega�ia Comisiei Europene nu coincide cu cel al func�ionarilor de la Ministerul Integr�rii • C�nd s�nt nevoi�i s� g�seasc� scuze pentru neputin��, reprezentan�ii anumitor ministere se descurc� de minune. Mai cu seam� atunci c�nd este vorba de justificarea cheltuirii fondurilor donate cu generozitate de Uniunea European�. Pentru a nu face o imagine proast� Rom�niei, cei care gestioneaz� ace�ti bani �ncearc� s�-�i ascund� incompeten�a �n spatele unor comunicate cusute cu... mult� a�� alb�. �i ne referim strict la proiectul „Reabilitarea zonei turistice M�n�stirea Agapia“, un subiect „tocat m�runt“ de cotidianul „Monitorul de Neam�“. �i c�nd afirm�m aceste lucruri, o facem cu probe oferite, chiar de cei �n culp�. Din comunicatul celor de la Ministerul Integr�rii nu reiese cine ar fi vinovat de �nt�rzierea lucr�rilor de la Agapia. Nu se spune nimic de problemele cu care se confrunt� firmele subantreprenoare. Nici nu se pomene�te de numeroasele societ��i care �i-au luat catrafusele �i au p�r�sit �antierul, l�s�ndu-i pe cei de la Diekat s� fluiere a pagub� (dup� pelerinele luate de muncitorii din Boto�ani). �n nici un caz nu se aminte�te de �nt�rzierile b�ne�ti �nregistrate de Diekat c�tre firmele subcontractoare. �i nici de durerea-n cot a celor care �ncearc� s� cheltuiasc� aproape 5 milioane de euro pentru realizarea acestui proiect nu se spune nimic.
�n viziunea celor de la Ministerul Integr�rii Europene, altele ar fi cauzele. �ntr-adev�r, acestea nu pot fi contestate, �ns� nu s�nt singurele, iar cei care au g�sit numai aceste scuze �nseamn� c� nici nu au trecut pe la Agapia. Acolo unde noi am fost �i am v�zut cum se lucreaz�. De fapt, cum nu se lucreaz�...
Interesant este c� motivele g�site de cei de la Ministerul Integr�rii Europene nu coincid cu cele ale responsabililor de la Delega�ia Comisiei Europene �n Rom�nia. Cei din urm� iau �n calcul varianta sist�rii lucr�rilor �i �naintarea unei pl�ngeri la Bruxelles. Motivul: modul �n care constructorul realizeaz� obiectivele proiectului �i ritmul de lucru.
S� ne scuz�m frumos
„Pe parcursul implement�rii proiectului, s-au �nregistrat �nt�rzieri cauzate de: executarea unor lucr�ri dificile �i sensibile pentru reabilitarea c�su�elor m�n�stire�ti cu titlu de monument istoric, fapt care implic� un ritm mai sc�zut de lucru �i utilizare de personal cu calificare �n domeniu; starea mult mai grav� �n care se aflau toate casele m�n�stire�ti necesita execu�ia unor lucr�ri suplimentare fa�� de cele prev�zute ini�ial �n proiect �n vederea respect�rii standardelor �n vigoare; conform expertizei tehnice efectuate de c�tre un specialist �n domeniul conserv�rii monumentelor istorice, lucr�rile de interven�ie la fiecare cas� monahal� monument istoric au necesitat consolidarea �i conservarea construc�iei, punerea �n valoare a monumentului de arhitectur� �i preconservarea valorii arhitectural-culturale; vremea nefavorabil� care a caracterizat regiunea �n vara anului 2005; �n momentul de fa�� s�nt �n curs de finalizare lucr�rile aferente primului lot de c�su�e monahale �i au fost demarate lucr�rile la al doilea lot de c�su�e; de asemenea, s�nt �n desf�urare lucr�rile la re�eaua de canalizare �i la centrul de informare turistic�“, se arat� �n comunicatul Ministerului Integr�rii Europene.
Date fiind aceste preciz�ri, noi nu vom face dec�t s� ar�t�m, �nc� o dat�, ce a descoperit pe teren, adic� pe �antierul de la Agapia, reprezentantul Delega�iei Comisiei Europene �n Rom�nia �i la ce concluzii a ajuns. „A fost un control surpriz� (n.r. - la Agapia) �i am constatat c� nu se mi�c� nimic acolo. Nu se lucra nici la canalizare, nici la sta�ia de epurare. Numai la c�su�e erau vreo 10 muncitori care mai mult st�teau dec�t munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul p�n� pe 31 octombrie, cu speran�a c� se va face ceva, �ns� este pu�in probabil. Au �nceput reabilitarea mai multor c�su�e, �ns� nu au terminat nici una. Consider c� cei de la Diekat nu pot s� realizeze aceast� lucrare. S�nt foarte sup�rat� pentru c� nu ar fi trebuit s�-i accept�m. Acolo este mai mult� distrugere dec�t reabilitare; materialele s�nt folosite aiurea, iar dac� intri �ntr-o c�su�� te iei cu m�inile de cap. Nu �tim ce s-a �nt�mplat pentru c� societatea Diekat a primit banii la timp. Dac� au ajuns sau nu la firmele care lucreaz� �n subantrepriz� nu �tim, pentru c� nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, c� inginerul societ��ii Inocsa mai mult se afl� �n concediu la Agapia, dec�t cu treab�. De c�te ori am fost acolo, nu l-am g�sit niciodat� pe �antier, iar el ar trebui s� urm�reasc� lucrarea 24 de ore din 24. Angajatorul, respectiv Ministerul Integr�rii Europene, ar trebui s� fie �inut la curent cu tot ce se �nt�mpl� acolo, �ns� nici Diekat-ul �i nici Inocsa nu au reclamat problemele. Vom face un raport la Bruxelles �i vom cere un audit pe proiect �n execu�ie. Este de preferat s� sist�m lucr�rile, dec�t s� fie distruse �n continuare (n.n. - c�su�ele)“, a declarat Luiza Popescu, reprezentant al Delega�iei UE.
P�i, noi pe cine s� mai credem, pe cei de la Ministerul Integr�rii sau pe cei de la Delega�ia UE? Cum am fost �i noi la Agapia �i am v�zut ce se �nt�mpl� acolo, le d�m dreptate celor de la Delega�ia UE.
Nici un obiectiv finalizat
Pe data de 9 iulie, constructorul trebuia s� finalizeze urm�toarele obiective din cadrul proiectului „Reabilitarea zonei turistice a M�n�stirii Agapia“: reabilitarea fiec�rui monument istoric const�nd �n subzidirea funda�iilor, restaurarea tavanelor, podelelor, zidurilor, cablajelor electrice �i a co�urilor; furnizarea de toalete moderne, toalete interne, conexiuni la canalul colector; reabilitarea str�zilor �i aleilor satului m�n�stiresc; instalarea conductelor de ap� a canalelor de colectare a apei �n cazul calamit��ilor; stabilizarea pantei �i instalarea de puncte de colectare a de�eurilor solide; gabioane �i ziduri de st�vilire; construirea unei cl�diri pe post de centru de informa�ii turistice pentru vizitatori, inclusiv �nlocuirea actualului boiler din centrala termic�; instalarea infrastructurii de ap� �i canalizare �n zona administrativ� a Agapiei; extinderea re�elei de furnizare a apei �i conectarea acesteia la re�eaua principal� a satului Agapia; construirea unui container din beton pentru furnizarea apei din satul S�c�lu�e�ti �i a conductei aferente; construirea unei conducte de diametru 300 mm, care va lega M�n�stirea Agapia de sta�ia de tratare a apei.
Ei bine, a�a cum au constatat �i reprezentan�ii Delega�iei UE, nici unul dintre aceste obiective nu a fost finalizat, chiar dac� termenul de finalizare a fost fixat pentru data de 15 iulie 2006.
Proiectul are ca scop reabilitarea zonei turistice a m�n�stirii Agapia compus� din 117 c�su�e monahale, str�zi �i alei de leg�tur� �i infrastructura aferent�. Valoarea contractului este de 4.784.982 euro din care PHARE suport� 3.190.148, Fondul Na�ional-1.063.223 euro, Prim�ria Agapia - 531.611 euro. Antreprenor general al lucr�rii este firma Diekat SA, iar consultant - firma spaniol� Inocsa Ingenieria SA. Proiectul se deruleaz� �n baza regulilor stabilite de contractul de lucr�ri, �ncheiat �ntre Autoritatea Contractant� ( MIE) �i contractor (Diekat), contractul de supervizare a lucr�rilor, �ncheiat �ntre autoritatea contractant� �i Inocsa, precum �i a acordului cadru �ncheiat �ntre MIE �i beneficiarul local, adic� Prim�ria Agapia.
|