 CONAC REFUZAT
• Conacul Krupenscki, de la Podoleni, o f�r�m� de occident interbelic, a ajuns o ruin� • cl�direa are o vechime de circa 300 de ani • descenden�ii fo�tilor proprietar nu vor conacul din motive financiare • unul dintre ei, Georgeta Krupenski Schmitt, c�s�torit� �n Germania, s-a ar�tat interesat� de preluarea conacului, dar a renun�at din cauza sumelor fabuloase ce trebuie investite pentru reabilitare �i din cauza legisla�iei greoaie • C�teva zeci de cl�diri din jude�ul Neam� - care prin vechime �i valoare au fost incluse �n patrimoniul cultural na�ional - au apar�inut unor familii cu renume pe meleagurile noastre, boieri ori oameni �nst�ri�i, proprietari pe zeci �i sute de hectare de teren. O parte din aceste conace au fost revendicate de c�tre mo�tenitorii proprietarilor. �n unele func�ioneaz� �coli, prim�rii, ori dispensare. �ns�, exist� �i cazuri �n care mo�tenitorii vechilor proprietari au renun�at la acestea pentru c�, aflate �ntr-o foarte avansat� stare de degradare, ar avea nevoie de fonduri uria�e pentru reabilitarea lor, iar ei nu dispun de at�t de mul�i bani. Costurile pentru refacerea fostelor conace s�nt cu at�t mai ridicate cu c�t, fiind vorba despre cl�diri de patrimoniu, este necesar� ob�inerea a nenum�rate avize �i apelarea la firme specializate, agreate de c�tre Ministerul Culturii �i Cultelor. Ceea ce �nseamn� substan�iale cheltuieli suplimentare.
Descenden�i de vi�� nobil�
Aceasta este �i situa�ia vechiului conac boieresc din comuna Podoleni, cl�dire cu o vechime de circa 300 de ani, proprietate a familiei de mo�ieri Krupenschi. B�tr�nii cunosc multe lucruri despre aceast� familie �i despre descenden�ii s�i, unii dintre ei foarte apropia�i de comunitatea de aici. Ei au povestit copiilor �i nepo�ilor multe lucruri despre seratele de binefacere, organizate de c�tre st�p�nii conacului, �n folosul copiilor nec�ji�i, ori a fetelor f�r� zestre.
O prezentare succint� a arborelui genealogic ne-a fost f�cut� de c�tre unul dintre fiii comunei, primarul Decebal Radu Albu. Primul proprietar al conacului, construit �n jurul anului 1700, a fost un anume Centa, acesta v�nz�ndu-l familiei Pr�jescu. Iancu Pr�jescu a fost cel care a �nfiin�at, �n comun�, �coala de fete �i cea pentru b�ie�i. Acesta a avut o fiic� - Maria Pulcheria Pr�jescu - care a fost c�s�torit� de dou� ori. Cu primul so� - un anume Doiciu, care a decedat - a avut o singur� fiic�, �erica, aceasta c�s�torindu-se cu un descendent al familiei Sturdza. Cel de al doilea so� al Mariei Pulcheria a fost avocatul Nicolae Krupenschi, descendent al unei familii poloneze de vi�� nobil�, stabilit� pe p�m�nt rom�nesc �n jurul anului 1400. Cu acesta a avut o fiic� - Lidia, care s-a c�s�torit cu colonelul Boteanu, �i un fiu - Gheorghe Krupenschi, care a r�mas nec�s�torit. Lidia Boteanu, fiica familiei Maria Pulcheria �i Nicolae Krupenschi, este mama Monic�i Coand�, profesoar� de limba francez�, cu domiciliul �n Bac�u.
Cui �i pas�?
�ncep�nd din anul 1949, p�n� prin 1953, �n vechiul conac a func�ionat �coala de 7 clase a localit��ii, dup� care a servit drept sediu al SMA Podoleni. Din anul 1978, conacul a fost preluat de c�tre Prim�rie, �nc�perile acestuia fiind ocupate de c�tre dispensar, casa de na�teri, cabinetul stomatologic �i bibliotec�. R�nd pe r�nd, institu�iile medicale au fost mutate, astfel c�, �n 2000, singura r�mas� aici era biblioteca. Ulterior, �i aceasta a primit un alt sediu. �nc�perile conacului au fost �nchiriate mai multor firme care, sub presiunea economiei de pia��, au dat faliment, ori �i-au g�sit alte spa�ii. Anul trecut, o �nc�pere a servit elevilor �colii de Arte �i Meserii. Nu doar timpul, ci �i neglijen�a, ori, mai bine spus, nep�sarea au transformat aceast� cl�dire de patrimoniu de mare valoare �ntr-un imobil care arat� ca o cas� f�r� st�p�ni. Cei g�zdui�i la conac, �nainte de 1989, �i-au permis s� fac� tot felul de modific�ri - fiind vorba despre o proprietate care apar�inuse du�manilor de clas�, valoarea sa nu putea �nsemna mult. C�t despre ultimii 15 ani, reprezentan�ii firmelor care au func�ionat, temporar, aici au aplicat principiul „dup� mine, potopul“. Nu numai c� nu au f�cut amenaj�ri, dar au contribuit din plin la deteriorarea pere�ilor. Cum nimeni nu s-a chinuit s� repare acoperi�ul �i s� refac� sistemul de scurgere a apelor pluviale, apa a p�truns nestingherit� �n interior, „m�nc�nd“ din ziduri, plan�ee �i podele. Chiar la intrare �n conac, prima imagine este cea a unei sp�rturi extinse, �n tavan. Urc�nd cele dou� r�nduri de trepte, ajungi �ntr-un hol larg - nicidecum la dimensiunile ini�iale, pentru c�, ulterior, a fost ciun�it, din compartimentare rezult�nd c�teva �nc�peri folosite de unit��ile medicale care au func�ionat aici, mai bine de 20 de ani. Pere�ii �nc�perilor s�nt g�uri�i �i afecta�i de igrasie, iar parchetul este putred. Conacul a fost situat �n mijlocul unui parc dendrologic din care, �ns�, nu a mai r�mas nimic. �n imediata apropiere, se mai afl�, �nc�, un teren de tenis. Din zidurile �mprejmuitoare, construite din piatr�, nu a mai r�mas aproape nimic. „�n curtea conacului erau f�nt�ni arteziene, chio�curi pentru odihn�. Acest conac a fost un col� de occident, �n perioada interbelic�. Dispunea de ap� curent� �i de electricitate. �ntr-o arip� a sa era o ser�, probabil pentru doamnele care se �ntruneau aici. Se organizau serate, pomul de Cr�ciun - prilej cu care se str�ngeau fonduri pentru nec�ji�i. S�nt lucruri pe care le-am aflat de la bunica �i de la mama. Din p�cate, a fost l�sat �n pagin�. Zidurile �mprejmuitoare au fost distruse, pentru c� au fost furate pietrele. La fel s-a �nt�mplat �i cu tabla de pe acoperi�ul conacului - v�ntul a dizlocat-o, iar localnicii i-au des�v�r�it «opera». C�nd am preluat fr�iele Prim�riei, am g�sit acest conac �ntr-o stare deplorabil�. Tot ce am putut face a fost s� �l acop�r �i s� l�rgesc partea de scurgere a apei pluviale, ca s� nu mai p�trund� �n interior. De asemenea, am zidit o u��, ca s� fiu sigur c� nu se comunic�, nestingherit, cu exteriorul. Putea fi folosit ca ad�post de c�tre anumite persoane. Am vrut ca, dac� nu am bani pentru reabilitarea cl�dirii, m�car s� nu o predau urm�torului primar, �n 2008, �n stare mai rea ca acum“, ne-a declarat Decebal Radu Albu, primarul comunei Podoleni.
Repara�ii morale tardive
Conacul a fost revendicat de singurul descendent direct al familiei Krupenschi, Monica Coand�. Aceasta a primit, �n anul 1997 - prin Legea 112/ 1995 - �n schimbul conacului (cu 1,15 ha teren), circa 250 milioane de lei. Cum legisla�ia s-a modificat, aceasta ar fi putut s� �i recapete proprietatea, chiar dac� a beneficiat de desp�gubiri b�ne�ti, dar numai dac� putea returna suma primit�, la nivel actualizat. Ceea ce ar fi �nsemnat minim 1 miliard de lei. Bani pe care Monica Coand� a declarat c� nu �i are. �n toamna anului trecut, a ap�rut un alt reprezentant al familiei, de pe linia avocatului Nicolae Krupenschi: Georgeta Krupenski Schmitt, cet��ean german, c�s�torit� cu un renumit arhitect. „Am avut o discu�ie cu aceasta �i a r�mas foarte �nc�ntat� dup� vizitarea conacului. I-a pl�cut �i podul acestuia, pretabil la mansardare. So�ul s�u este arhitect �i proiecteaz� cl�diri pentru Dubai. Deci, v� da�i seama c� este vorba despre o familie cu dare de m�n�. Mi-a spus c� ar putea �nfiin�a, �n parteneriat cu persoane fizice, ori juridice, o funda�ie cultural-turistic�, astfel �nc�t s� poat� ob�ine gratuit conacul. Spunea c� ar urma s� vin� cu bani �i s� transforme conacul �ntr-un han destinat turi�tilor germani. Caza�i aici, ace�tia ar fi putut vizita toate obiectivele turistice din jude�. I-am dat inclusiv planurile cl�dirii. Nu la foarte mult timp, ne-a spus c� a discutat cu so�ul s�u �i c� acesta consider� c� investi�ia este mult prea mare, iar legisla�ia rom�neasc� este descurajant�. �n consecin��, r�spunsul a fost negativ“, ne-a mai spus primarul Albu. Prin urmare, Prim�ria Podoleni se afl� �n posesia unei propriet��i pe care nu o poate administra, din lips� de fonduri. „Bugetul comunei Podoleni este de 14 miliarde de lei, din care doar 2 miliarde de lei reprezint� venituri proprii. Chiar s� folosesc tot bugetul �i nu ar fi suficient pentru reabilitarea conacului“, a subliniat primarul de Podoleni.
Piatr� de moar�, la g�tul autorit��ilor
Singura solu�ie ar r�m�ne atragerea unui investitor dispus s� vin� cu o sum� substan�ial�. Un fost prefect al jude�ului i-a recomandat �efului executivului din Podoleni s� �l transforme �n sediu de prim�rie. „Ar fi extraordinar �i am fi onora�i. Dar de unde at�t de multe fonduri?“, s-a �ntrebat retoric primarul Albu. Situa�ia conacului este cunoscut� �i de c�tre conducerea Direc�iei pentru Cultur�, Culte �i Patrimoniu Cultural Na�ional (DCCPCN) Neam�, �ns� aceasta nu poate face nimic din acelea�i motive financiare. „I-am sugerat primarului s� �l dea cuiva �n folosin��, pentru c� un lucru nefolosit se degradeaz�. Fiecare Consiliu Local are un patrimoniu pe care trebuie s� �l administreze. Noi s�ntem mai mult un fel de poli�ie de patrimoniu, nu dispunem de suficiente fonduri. Nici nu am putea aloca bani, �n condi�iile �n care, �n jude�, exist� monumente cu mult mai valoroase, care au nevoie urgent� de reabilitare. Tendin�a general� este de descentralizare a responsabilit��ilor asupra patrimoniului. Asta �nseamn� c� fiecare comunitate local� va trebui s� r�spund� de administrarea sa, din toate punctele de vedere, inclusiv penal. Exist� posibilitatea de atragere a fondurilor de la Ministerul Culturii �i Cultelor, prin programe. Sprijinul poate fi atras, dac� se face dovada c� �i cel interesat este un partener credibil, ceea ce �nseamn� c� este capabil s� vin� cu partea sa de contribu�ie“, ne-a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul DCCPCN Neam�.
|
Autentificare
