„Ce dracu o fi poli�ia politic� nu �tiu, dar munc� de informa�ii am f�cut“
• interviu realizat cu Dumitru Badea, vicepre�edinte al CJ Neam� �i fost ofi�er de Securitate • CNSAS sus�ine c� Badea a f�cut poli�ie politic� • Dumitru Badea, vicepre�edintele Consiliului Jude�ean Neam�, senator timp de dou� mandate din partea PRM, este acuzat c� a f�cut poli�ie politic� de c�tre membrii Consiliului Na�ional de Studiere a Arhivelor Securit��ii. De amintit este c� liderul PRM Neam� nu a ascuns niciodat� faptul c� a lucrat �n Securitate, termin�nd cu gradul de colonel �n 1990, c�nd a trecut �n rezerv�. �n urm� cu c�teva s�pt�m�ni, Dumitru Badea spunea urm�toarele despre activitatea pe care a desf�urat-o �n trecut: „�n 1962, am fost selectat pentru �coala de ofi�eri. Am ac�ionat ca ofi�er la informa�ii, �ntre anii 1964 �i 1968, dup� care am fost deta�at la compartimentul preg�tire de lupt� �i mobilizare �i am ajuns prim-loc�iitor la Neam�. Am fost transferat la Bucure�ti, unde m-am ocupat de cadre, dup� care am ajuns �ef la Inspectoratul de la Satu Mare, unde aveam �n subordine �i Poli�ia �i Securitatea, tot ce �inea de Ministerul de Interne. Aveam activit��i specifice atunci c�nd eram la informa�ii. Lucram cu informatori, ascultam convorbiri... a�a cum fac �i �tia acum“. Ieri, Dumitru Badea a mai detaliat c�te ceva.
Reporter: Membrii Consiliului Na�ional de Studiere a Arhivelor Securit��ii au sus�inut c� a�i f�cut poli�ie politic� �n perioada anilor '60...
Dumitru Badea: �n ultimii doi ani, mi-au solicitat mai multe acte cu privire la perioada �n care am activat �n Securitate, iar anul trecut am primit un r�spuns, care este publicat �i �n Monitorul Oficial, cum c� a� fi f�cut poli�ie politic�. Ei sus�in c� a� fi f�cut poli�ie politic� �n perioada �n care eram locotenent major, �ntre anii 1965-1967. Atunci activam la Direc�ia Zonal� de Securitate Bac�u. De la �nceputul anului '68 �i p�n� �n martie a acela�i an, nu am mai lucrat, pentru c� am fost �n concediu de studii, dup� care am trecut la Direc�ia Neam�.
Rep: Concret, ce activitate desf�ura�i �n cadrul Securit��ii, o institu�ie temut�?
D.B.: �ntre anii 1965-1968 am desf�urat o munc� de informa�ii, �n sensul c� aveam de urm�rit c�teva persoane care erau �n aten�ia Securit��ii. La aceste persoane am deschis dosare sau am preluat dosare deschise de al�ii �i foloseam toate mijloacele muncii operativ-informative pentru a culege date despre aceste persoane �i pentru a le clarifica pozi�ia.
Rep: Fi�i mai exact. Ce procedee folosea�i?
D.B.: Aveam o re�ea informativ� dirijat� pe l�ng� ei, se intercepta coresponden�a, convorbirile telefonice, dac� era cazul, �i alte metode de investiga�ii. A� vrea s� spun c� acele persoane aveau deschise dosare informative, fiind suspecte de tr�darea unor secrete de stat, care priveau �n special economia, organizarea unor ac�iuni contra statului comunist �i, astfel, prezentau pericol pentru securitatea statului. �i urm�ream o perioad�, dup� care analizam dac� se confirm�. Adic�, pentru ce-l urm�resc eu pe omul acesta? Pentru aia, aia sau ailalt�. Ce s-a confirmat din toate acestea? Nimic. Atunci, f�ceam propunere la �ef �i se �nchidea dosarul. Dac� erau motive, �l chemam, �l avertizam �i a�a mai departe. De regul�, aceasta era metoda care o aplicam, �i avertizam. Dup� 1962-1964, la pu�c�rie au intrat foarte pu�ini oameni, iar �n acei ani au fost gra�ia�i foarte mul�i de�inu�i politici. Arestarea se f�cea doar �n situa�ii deosebite. �ntr-adev�r, �nainte de 1960, se lua m�sura arest�rii cu mai mult� u�urin��. �ntre 1949 �i 1960, s-au f�cut multe abuzuri �i chiar crime, care ar trebui recunoscute. Dup� 1959, c�nd s-au retras trupele sovietice, nu am mai fost a�a de r�i. Atunci l-am p�c�lit pe Hru�ciov cu c�teva vagoane cu vin, s-a �mb�tat �i a semnat retragerea trupelor sovietice. Odat� cu trupele, s-au retras din toate institu�iile �i consilierii sovietici, care erau �n Mili�ie, �n Securitate, �n administra�ia de stat. Ei erau cei care spuneau ce s� faci. Consilierii sovietici erau cei care f�ceau politica statului rom�n, inclusiv �n ceea ce �inea de securitatea statului.
„Dac� s-ar fi impus, sigur c�-i trimiteam �n judecat� �i �n pu�c�rie“
Rep: Ce s-a schimbat dup� 1960? S-a schimbat ceva?
D.B.: Dup� aceasta, Ceau�escu a spus c� dac� omul spune c� nu-i mul�umit, c� nu-i convine piesa aia, utilajul �la, sau c� nu este m�ncare, c� nu se g�sesc anumite produse, s� fie considerat� ca o simpl� nemul�umire. Securitatea nu trebuie s� se ocupe de aceste probleme, aveam alte sarcini.
Rep: �n activitatea dumneavoastr� a�i descoperit oameni care au tr�dat �ara sau au atentat la siguran�a statului?
D.B.: Eu nu.
Rep.: Acum, c� membrii Consiliului de Studiere a Arhivelor Securit��ii au afirmat c� a�i f�cut poli�ie politic�, ce crede�i c� se va �nt�mpla cu dumneavoastr�?
D.B.: Nu se va �nt�mpla absolut nimic. Aceast� tevatur� a pornit de la declara�ia pe care am dat-o �n virtutea legii, atunci c�nd am candidat pentru func�ia de senator sau de consilier jude�ean, �i �n care nu am ascuns faptul c� am fost ofi�er de Securitate. Ei au verificat �i au g�sit c�, �n perioada cutare, eu am f�cut poli�ie politic�. Ce dracu o fi poli�ia politic� nu �tiu, dar munc� de informa�ii am f�cut �n perioada men�ionat�.
Rep: C�te persoane au avut parte de „aten�ie deosebit�“ din partea dumneavoastr�?
D.B.: Eu aveam un anumit num�r de dosare, 7 sau 8, dar nu am anchetat pe nimeni �i nu am trimis �n judecat� pe nimeni. Dar, dac� s-ar fi impus, sigur c�-i trimiteam �n judecat� �i �n pu�c�rie.
|