FUGE P�M�NTUL

? alunec�rile de teren s�nt tot mai frecvente �i de amploare ? 16 alunec�ri afecteaz� zone locuite �i infrastructura drumurilor ? fenomenul este prezent la Ta�ca, Pipirig, Hangu, Izvoru Alb, G�rcina ? satul Corhana, din comua Dulce�ti, este amenin�at de una dintre cele mai ample alunec�ri de teren ?

Jude�ul Neam� este zdruncinat din toate direc�iile de alunec�rile de teren. �ncep�nd de anul trecut �i p�n� �n prezent, asist�m la o reactivare a unor zone de alunec�ri, cunoscute anterior. Fenomenul presupune pierderea stabilit��ii unui versant, prin alunec�ri masive ale p�m�ntului, ca urmare a unui dezechilibru de for�e naturale �i influen�e antropice. �n aten�ia Inspectoratului de Stat �n Construc�ii s�nt cele care afecteaz� zonele populate sau construc�iile de infrastructur�. Cele mai cunoscute din jude�ul Neam� s�nt la Ta�ca, Pipirig, Chiri�eni - Hangu, Corhana - Dulce�ti, toate fiind produse sau reactivate de precipita�iile abundente din 2005. ?Au ap�rut alunec�ri de teren �i degrad�ri de terasament �n special de-a lungul drumurilor na�ionale �i jude�ene care str�bat jude�ul. Cauza principal� a apari�iei acestora este sc�derea func�ionalit��ii lucr�rilor de protec�ie a drumurilor, �n special �n zonele de deal �i munte, cum s�nt zidul de sprijin, ap�r�rile de maluri �i sistemele de drenare, captare �i dirijare a apei pluviale. Se �nregistreaz� alunec�ri de teren de-a lungul drumului na�ional DN 15, pe toat� zona, dar �n special la Chiri�eni - Hangu, pe DN 12C - la Bicaz Chei, �i pe DN 15B, la Pipirig. O alt� cauz� a alunec�rilor de teren este dep�irea parametrilor de exploatare a drumurilor, �n special datorit� traficului greu, pentru c� au ap�rut camioane care transport� �i 60 de tone �i care circul� cu viteze foarte mari, produc�nd vibra�ii puternice?, a declarat Andrei Ignat, inspector �ef al Inspectoratului de Stat �n Construc�ii Neam�.

Cu natura nu te pui
Una dintre alunec�rile de teren din jude� se �nregistreaz� la Ta�ca Deal, mi�care activ� din 2004, pe o suprafa�� de aproximativ opt hectare. Au fost avariate 19 case �i 800 metri de drum comunal. O alt� alunecare s-a mai �nregistrat �n Ta�ca �n 2005, unde circa dou� hectare de teren au luat-o la vale, avariind cinci case cu anexe gospod�re�ti. Pentru acestea, Guvernul a alocat fonduri ca oamenii s� fie str�muta�i �i s� se reconstruiasc� trei locuin�e. Pe DN 15 s�nt alunec�ri de teren la Chiri�eni, Petru Vod� �i Pipirig.
Alunecarea de la Chiri�eni a afectat drumul, astfel c�, dac� va evolua, risc� s� fie distrus� integral calea de circula�ie. Mi�carea p�m�ntului este veche, din '97, dar s-a reactivat �n iulie 2005 �i �n aprilie 2006. Este �n curs de elaborare un proiect �n baza c�ruia s� se repare drumul, investi�ie care va ajunge la circa 4,87 miliarde de lei.
O alt� alunecare de teren din Neam� este la Groz�ve�ti, Hangu, �i se �ntinde de la malul lacului �i p�n� la drumul na�ional. Inspectorul �ef Andrei Ignat a precizat c� doar de pe lac se vede cum este rupt� p�durea. La Potoci, alunecarea este asem�n�toare celei de la Chiri�eni, unde versantul a luat-o la vale. Prin mi�carea p�m�ntului de la Bicaz, la Izvoru Alb, 12 locuin�e ale popula�iei au fost distruse. Satul Corhana din comua Dulce�ti este amenin�at de una dintre cele mai ample alunec�ri de teren. P�n� acum, a fost afectat� doar p�unea aflat� �n extravilanul localit��ii. Fenomenul este vechi �i s-a reactivat �n acest an.
P�m�ntul o ia la vale �i la G�rcina, unde alunecarea s-a produs �n fondul forestier, �n satul Cuiejdi. P�m�ntul �n mi�care a blocat cursul Cuiejdiului �i s-a format o acumulare de ap� pe o suprafa�� de 12 hectare, adun�ndu-se 900.000 de metri cubi de ap�. Aici este cel mai mare lac natural din �ar�. Acela�i lucru s-a �nt�mplat �i la Izvoru Alb. ?Orice studiu s-ar face referitor la stabilitatea solului, orice interven�ie s-ar pune �n practic� pentru stabilizarea terenului, nimic nu se justific� din punct de vedere economic. Cea mai sigur� m�sur� pentru evitarea piederilor este interzicerea construc�iilor �n zonele afectate de alunec�ri �i str�mutarea locuin�elor existente?, a mai precizat inspectorul �ef al Inspectoratului de Stat �n Construc�ii, Andrei Ignat.