• „Aur �i dolari mul�i ai str�ns/ �n b�nci din Elve�ia i-ai dus“ • b�ncile respectiv au primit indica�ia din partea Biroului Federal Elve�ian s� blocheze eventualele conturi ale familiei Ceau�escu • rom�nii nu au cerut oficial ini�ierea unei anchete • Marin Ceau�escu a fost sinucis prin sp�nzurare • blocarea investiga�iilor unor speciali�ti pl�ti�i de Guvernul Petre Roman • banii s-au �ntors tiptil �n Rom�nia •
„F�r� poezie, via�a e…pustiu!“
Subtitr�m cu aceast� genial� replic�, rostit� de �tefan Mih�ilescu-Br�ila �n filmul „Secretul lui Bachus“, �ntruc�t chiar este vorba despre poezii �i poe�i celebri, uita�i de istoria literaturii. �ncepem cu Elena B�rbulescu, sora lui Nicolae Ceau�escu, �l �ti�i, dictatorul, care ad�postit� la Jilava, neav�nd altceva mai bun de f�cut, scria poezii. Reproducem, cuprin�i de emo�ie artistic�, urm�toarele:
„EU: Dac� de toate le-ai f�cut/ Atunci de ce te-au omor�t/ Pe tine te-au �mpu�cat/ Pe noi to�i ne-au arestat/ Ne acuz� c-am m�ncat/ C-am b�ut �i c-am furat (…) Pe tine te-au acuzat/ C� 60 de mii oameni ai �mpu�cat/ C� numai �n chefuri st�teai/ Pe oameni �i chinuiai./ Aur �i dolari mul�i ai str�ns/ �n b�nci din Elve�ia i-ai dus (…)“. C� �i pe fratele domniei sale, numitul Nicolae Ceau�escu, �l chinuia talentul, dovedim printr-un facsimil la fel de emo�ionant, dar cam patriotard. Numai c� nu acesta este subiectul prezentului dosar cenzurat, ci „Evil's Fortune“, tradus „Averea Dracului“. A avut sau nu familia Ceau�escu bani �n Elve�ia? �n mod normal, to�i dictatorii din lume �i-au luat �i �i iau m�suri de prevedere, pomp�nd averi �n conturi sigure din �ara cantoanelor sau de aiurea. S� fi fost Ceau�escu o excep�ie? S� fi fost el chiar a�a de fraier? S�rac �i cinstit?
Conturili?!
Prima referire oficial� la fondurile secrete ale Ceau�e�tilor se afl� chiar �n sentin�a de condamnare a celor doi: „5. �ncercarea de a fugi din �ar� pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la b�nci str�ine“. Apoi, ca la noi, �n cascad�, au ap�rut dezv�luirile: - Sc�nteia Poporului, 24 decembrie 1989: „La b�ncile elve�iene- sume fabuloase depuse de familia dictatorial�. Geneva: Familia dictatorului rom�n, r�sturnat vineri de la putere, ar dispune de patru sute milioane de dolari �n aur �n b�nci din Zurich, �n timp ce Rom�nia de�ine oficial, �n b�ncile elve�iene numai 70 milioane de dolari“, afirma ziarul Tribune de Geneve, citat de France Press �i EFE. Potrivit cotidianului, rom�ni afla�i �n exil �n Elve�ia au �ntreprins un demers pe l�ng� deputatul socialist Moritz Leuenberger, rug�ndu-l s� adreseze B�ncii Na�ionale Elve�iene �i Consiliului Federal (Guvernul) cererea ca aceste fonduri s� fie blocate.
Adev�rul, vineri 27 decembrie 1989: „Agerpres, dup� ziarul vienez Kurier: Surse ale Ambasadei rom�ne la Viena au asigurat c� Marin Ceau�escu nu se afl� �n biroul s�u“. Viena, 29 dec.1989. Agerpres: „Dup� ministrul austriac de interne, Franz Loeschnak, �ntr-un interviu la radiodifuziunea austriac�, exist� indicii cu privire la posibilitatea ca Marin Ceau�escu s� fi fost spion“.
15 ianuarie 1990 „Rompres, contactat de «Crescent Comercial and Maritime» (n.n. V� spune ceva numele acesti firme? Dar numele Dan Voiculescu?), informeaz� c� poli�ia austriac� a �ncheiat cercet�rile la sediul din Austria al firmei. Firma, s-a spus �n ziarul Kurier, din 10 ianuarie 1990, ar apar�ine Rom�niei. �n realitate, este o companie interna�ional� de comer� cu reprezentan�e �n SUA, Marea Britanie, Elve�ia, Grecia, Egipt etc“.
Rom�nia liber�, 25 decembrie 1989: „Agen�ia austriac� APA anun�� c� autorit��ile elve�iene au dat dispozi�ie s� fie blocate conturile din b�ncile elve�iene ale dictatorului Nicolae Ceau�escu, �nl�turat de la putere- a informat Jorg Kistler, purt�tor de cuv�nt al Ministerului Justi�iei �i Poli�iei din Berna. B�ncile respective au primit �nc� de vineri seara indica�ia din partea Biroului Federal Elve�ian pentru problemele poli�iei s� blocheze eventualele conturi ale familiei Ceau�escu- a declarat purt�torul de cuv�nt al ministerului, preciz�nd c� este vorba de b�nci din cantonul Zurich. Avocatul Moritz Leuenberger, deputat socialist-democrat , a declarat c�, potrivit informa�iilor de care dispune, �n ultimul timp s-au efectuat o serie de transporturi de aur din Rom�nia �n Elve�ia. Nu este exclus, a afirmat acesta, ca membri ai familiei Ceau�escu care tr�iesc �n str�in�tate s� �ncerce s� intre �n posesia acestor bani. Se aminte�te c�, din 1973, la Viena lucreaz� fratele dictatorului, Marin Ceau�escu, �n calitate de �ef al reprezentan�ei rom�ne“.
„L-au sinucis prin sp�nzurare...“
Teheran, 26 Agerpres, „Iranul a dezmin�it oficial c� dictatorul r�sturnat Ceau�escu ar avea aur �i devize �n b�nci iraniene, transmite Agen�ia Taniug, cit�nd Agen�ia IRNA“.
29 decembrie 1989 -Se anun�� sinuciderea prin sp�nzurare a lui Marin Ceau�escu. Primele s�p�turi f�cute de Rom�nia liber� care public�, pe 27 decembrie 1989 „fabuloasele conturi“ CEC, �n lei:
Zoe Ceau�escu - 1.450.000 lei, Valentin Ceau�escu - 1.223.872 lei, Nicu Ceau�escu - 1.223.873 lei. TOTAL - 3.897.745 lei
Tot �n Rom�nia liber�, un comentator �i manifest� optimismul c� suma de peste un miliard de dolari, depus� �n Elve�ia, va putea fi recuperat�, exist�nd �n acest sens un precedent, cel al dictatorului filipinez Marcos. Adev�rul, 6 ianuarie 1990 (Viena, Rompres): „Dup� o coresponden�� a Agen�iei APA austriece, Marin Ceau�escu a fost v�zut, cu c�teva ore �nainte de sinucidere, la sediul din localitatea Eisenstadt al firmei «Crescent, Comercial, Maritim Bes MBM». Se men�ioneaz� c� firma, care pl�tea imediat, achizi�iona �i expedia �n Rom�nia m�rfurile de lux destinate clanului“.
Dup� cinci ani, la fel de fierbinte, subiectul cu Marin Ceau�escu rece este abordat �i �n Academia Ca�avencu: „Marin Ceau�escu, �eful Agen�iei Comerciale Rom�ne la Viena, placa turnant� a tuturor afacerilor valutare ale dictatorului. L-au sinucis prin sp�nzurare la 28.12.1989 �i hoitul a fost ciop�r�it de dr. Bauer din Viena �i apoi, la IML, de medicul legist Valer Popa. �n urma sa au r�mas pe drumuri c�teva miliarde de dolari, f�r� adres� precis�. Ast�zi, banii se �ntorc tiptil acas�, �n general prin emigran�i f�r� identitate, care-�i risc� micile lor economii investind �n Rom�nia. S�nt bani ai unor rom�ni belgieni reziden�i �n Fran�a, rom�ni austrieci sau elve�ieni reziden�i �n Germania sau Canada, or de b�nci obscure, din Luxemburg, Liechtenstein, Cipru, Liban, Antilele Olandeze sau Brunei. Deun�zi, am amu�inat urma unei b�nci suspecte din comuna Eisenstadt din landul Bourgenland-Austria, care investe�te masiv �ntr-o tipografie de lux din Bucure�ti (...)“
„�n mod curios, zelul de a g�si banii Ceau�e�tilor s-a ve�tejit (...)“
Realizat �i difuzat �n anul 1991, filmul documentar „Evil's Fortune/ Contractul Sub-Rosa/Secret rom�no-canadian“, ofer� scenarii �i comentarii de tot interesul. Iat� c�teva fragmente: Dumitru Mazilu, subliniind priorit��ile f�g�duielilor noului guvern: „Rom�nii ne-au cerut s� le spunem adev�rul despre averea vechiului partid comunist - �n primul r�nd- �i apoi despre banii lui Ceau�escu“.
Linden Mc Intyre, realizatorul documentarului: „De la bun �nceput era clar c� investiga�ia care avea drept scop g�sirea banilor dosi�i de Ceau�escu nu avea s� fie u�oar�. Dictatorul �i sf�tuitorii lui au instalat un mecanism complex care manevra banii visteriei rom�ne�ti �n propriile lor m�ini. C�t au luat? Estima�ia general� este �ntre 400 de milioane �i 5 miliarde de dolari. Cum s� g�se�ti ace�ti bani? O sarcin� grea! Deci, o delega�ie rom�neasc� a venit aici. La Toronto. Pe strada Bay. �i s-a consultat cu doi dintre cei mai buni detectivi de finan�e din �ntreaga lume: Robert Linquist, un contabil de investiga�ie �i Rod Stamber, specialist �n crime bancare �i fost comisar asistent la Poli�ia canadian� (RCMP)“.
Jorg Kistler, avocat elve�ian: „Noi am g�sit documente referitoare la ni�te conturi �n Basel, urm�nd ca ei s� cear� oficial o anchet�, dar niciodat� nu au ini�iat o astfel de cerere“. Linden Mc Intyre: Au prezentat m�car vreun motiv, o scuz� oficial�? Jorg Kistler: Nimic, pur �i simplu nu au trimis informa�ia necesar� ini�ierei anchetei.
Linden Mc Intyre: Ini�ial, guvernul (n.n. Petre Roman) a creat un comitet birocratic �i l-a investit cu toate puterile extraordinare executive pentru a descoperi banii lui Ceau�escu. Apoi, au transformat comitetul respectiv �ntr-o comisie guvernamental� oficial�, cu birouri �ntr-o vil� ce apar�inea armatei. �n mod curios, zelul de a g�si banii Ceau�e�tilor s-a ve�tejit, investigatorii ini�iali abord�nd alte aspecte, iar cei care i-au angajat cu at�ta entuziasm sfiindu-se s� mai abordeze subiectul“.
„Tot mai m�rea�� vei fi �ara mea!“
Cine �i mai aduce aminte de filmul „Averea Dracului“, produs de Linden Mc Intyre pentru programul „5-th Estate“ al televiziunii CBC? Pe atunci, excelentul s�pt�m�nal „Expres Magazin“ i-a acordat pagini �ntregi, dar nou� ne-a atras aten�ia o „Not� a redac�iei: �n ziua de 30 octombrie 1991 urmeaz� s� se pronun�e justi�ia canadian� asupra interzicerii difuz�rii pe postul central de televiziune din Canada a filmului Averea Dracului (...)“. �n acest context, mai reproducem dou� strofe edificatoare din strofoc�rile poetice ale lui Nicolae Ceau�escu: „De-or vrea du�mani s� ne subjuge/ Cu to�i la lupt� ne vom ridica/ Armata, poporul vor �nvinge/ Tot mai m�rea�� vei fi �ara mea! / Prieteni dorim s� fim cu alte neamuri/ Nu vrem r�zboaie pe p�m�nt,/ Ci s� tr�im, sub tricolore flamuri,/ �n pace, munc� �i av�nt“. Am zis!
Articole similare:
DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la T�rgoviste
DOSARE CENZURATE: �n c�utarea Averii Dracului
Nicolae Ceau�escu - 88 de ani
Autentificare
