Neam�ul, �n topul jude�elor subven�ionate
Jude�ul Neam� este printre primele din �ar�, �ntr-un clasament al valorii subven�iilor solicitate de produc�torii particulari, prin intermediul Agen�iei de Pl��i �i Interven�ie �n Agricultur� (APIA). Conform preciz�rilor f�cute de Claudia Iordache, �ef serviciu �n cadrul APIA Neam�, s-au solicitat de la bugetul statului subven�ii �n valoare de 22,739 miliarde de lei. Din aceast� sum�, 9,953 miliarde de lei reprezint� subven�ii pentru cresc�torii de bovine.
De cur�nd, a fost �nceput� acordarea subven�iilor de dou� milioane de lei la f�tare, sprijin pentru cresc�torii care de�in vaci �ns�m�n�ate artificial. Dac� proprietarul p�streaz� vi�elul („produsul“ - conform actualei legisla�ii), cel pu�in o jum�tate de an, mai prime�te o subven�ie de dou� milioane de lei. Dac� vaca este �nscris� �ntr-un sistem special de control, proprietarul mai prime�te trei milioane de lei. Dac� vi�elul ajunge la greutatea de 450 de kilograme �i este livrat, pentru sacrificare, la abatoare autorizate, cresc�torul prime�te alte �apte milioane de lei. �i ca �irul „avantajelor“ de pe urma vacii s� nu se opreasc� aici, ��ranul poate duce laptele muls la un procesator autorizat, iar atunci prime�te subven�ii. Adun�nd leu cu leu, ��ranul rom�n va ob�ine cel pu�in 13-14 milioane de lei �ntr-un an de pe urma vacii din b�t�tur�. Lucrurile sun� grozav, dar r�m�ne o problem� foarte complicat� �i nerezolvat�: lipsa abatoarelor autorizate �i a procesatorilor de lapte care s� se �nghesuie s� colecteze lapte de la produc�torii particulari. �n jude�ul Neam�, func�ioneaz� doar trei abatoare autorizate. Asta �nseamn� c� proprietarul trebuie s� traverseze jude�ul ca s� ajung� cu vi�elul, care la 450 de kilograme necesit� transport special, la un abator autorizat. Lucrurile �ncep s� se complice, �ns�, ca urmare a num�rului mic de abatoare. Mul�i cresc�tori nem�eni prefer� s� �i sacrifice animalele �n abatoare din Ia�i, Vaslui sau Suceava, fiindu-le mai la �ndem�n�. Nu este o noutate nici faptul c� ��ranii folosesc laptele doar �n gospod�ria proprie, neav�nd unde s� �l valorifice. Chiar dac� legisla�ia sun� bine, �n Neam� trebuie pus la punct un sistem organizatoric, astfel �nc�t s� tr�iasc� bine, deopotriv�, produc�torii, comercian�ii �i consumatorii. Situa�ia trebuie s� prezinte interes pentru to�i cei implica�i, agricultura rom�neasc� fiind, �nc�, „apreciat�“ cu stegule�e ro�ii de c�tre Uniunea European�.
|