„Melc�ria“ lui 'nea Vasile
• investi�ia a fost de 10.000 de euro �i va fi amortizat� �n doi ani Vasile Alexa, un pensionar roma�can, a decis, �n urm� cu un an, s� investeasc� �ntr-o mic� ferm� de... melci, care s� �i asigure traiul lini�tit, lipsit de orice fel de griji b�ne�ti. Fostul inginer mecanic s-a decis s� se ocupe de o afacere care, pentru majoritatea cresc�torilor de animale, reprezint� �nc� o „tr�znaie“. �ns�, dup� ce 'nea Vasile a analizat toate op�iunile �i a c�nt�rit foarte bine problema, a ajuns la concluzia c� vie�uitoarele cu cochilie s�nt mult prea profitabile pentru a fi ignorate. Zis �i f�cut. S-a apucat serios de treab� �i a reu�it s� ob�in� un contract, cu o firm� italian�, care i-a furnizat at�t documenta�ia, c�nt �i materia prim�, totul contra-cost, unul „ustur�tor“. Cei 2.000 de metri, c�t are cresc�toria, s�nt amplasa�i pe strada Nicolae B�lcescu. „Am ie�it la pensie �n 2003 �i m-am g�ndit s� m� apuc de o afacere care s� fie pl�cut�, dar �i profitabil�. Mi-a venit aceast� idee dup� ce am citit o �tire despre fermele de melci. Am �nceput �n 2005 afacerea propriu-zis�, al�turi de fratele meu, Alexei, dar, atunci, nu prea am avut succes. Am intrat �n iarn� cu melcii insuficien�i dezvolta�i, sub grafic. �n prim�var�, jum�tate nu s-au adaptat la condi�iile noastre de sol �i clim� �i au murit. Conform proiectului, ar fi trebuit s� moar� circa 15-20%. Ca investi�ii, pentru 2.000 metri p�tra�i, am cheltuit circa 300 milioane de lei (10.000 euro - n.red.), fa�� de 7.000 de euro, scris �n acte. Profitul a fost prev�zut, �n contract, la circa 12.000 euro pentru primul an, iar pentru anul urm�tor la circa 14.000 euro. Sumele au fost mari deoarece nu au fost prev�zute �i construirea anexelor, a sistemului de iriga�ii �i nici a pu�urilor de ap�“, a povestit Vasile Alexa. Cresc�torul de melci a socotit c�, de pe suprafa�a pe care o are, va putea recolta, la toamn�, circa trei tone de carne, care, �nmul�it� cu patru euro kilogramul, rezult� tocmai cei circa 12.000 euro profit. �n acest fel, cheltuielile se amortizeaz� �n doi ani, iar profitul apare �n cel de-al treilea. Al�turi de aceste calcule, tehnologia de cre�tere este simpl�. „�n spe��, principiul de cre�terea a melcilor este destul de simplu �i const� �n parcelarea terenului �n sole de patru metri l��ime, iar lungimea nu conteaz�. Parcelele se �nconjoar� cu un gard din plas� textil�, de un metru �n�l�ime, �ngropat�, iar toat� suprafa�a este prev�zut� cu �nc� un gard, de data aceasta din tabl� zincat�, �ngropat� �i ea la circa 20 centimetri, pentru a proteja de c�rti�e. Mai trebuie s� existe un sistem de iriga�ie, deoarece melcii se hr�nesc pe sear� �i la o umiditate acceptabil�. Plantele preferate s�nt rapi�a, floarea soarelui pentru umbr� �i salata furajer�. Aici cre�tem specia de melci Pomatia, care este destul de rezistent� �i provine din Italia. Aceasta a fost adus� anul trecut �n mai �i a fost depus� pe parcelele de reproduc�ie. Tot �n aceea�i perioad�, dar anul urm�tor, melcii se trec la �ngr�at“, a mai spus 'nea Vasile. Acesta a mai men�ionat c� un melc bun de consum este atunci c�nd acesta atinge v�rsta de circa un an �i jum�tate �i are 14 grame. Iarna, melcii ierneaz� �n p�m�nt, unde „foreaz�“ p�n� la 10 centimetri ad�ncime. Vasile Alexa are, totu�i, o nemul�umire, legat� de un canal, din spatele gr�dinii �i care, nefiind decolmatat, atunci c�nd plou� mai mult, inund� toate parcelele.
|