Demonii dec�zu�i
• interviu cu regizoarea Louise D�nceanu, despre ultima premier� a Teatrului Tineretului Reporter: Stimat� doamn� Louise D�nceanu, nu crede�i c� „L'amour toujours“ este un titlu care deruteaz�, induce �n eroare? S�nt sigur c� sugestiile lui s�nt pe un cu totul alt plan, dec�t cel pe care �l sugereaz� afi�ul.
Louise D�nceanu: E posibil s� induc� �n eroare, dar s� �ti�i c� asta a fost �i inten�ia. Nu numai a mea, ci �i a autorului, �n primul r�nd. Eu am p�strat titlul original. Trebuie s� p�c�le�ti pu�in publicul. Titlul poate p�rea unul comercial, dar nu este unul nemotivat. „L'amour toujours“ e un tic verbal �n aceast� pies�, dar iubirea, �n general, iubirea de aproape, e o no�iune grav�, fundamental� a moralei cre�tine. �n momentul �n care iubirea de aproape se transform� �ntr-un tic verbal �n gura unui sevitor parvenit, toat� lumea se schimb�. Putem realiza cum arat� o lume �n care fundamentul moralei cre�tine coboar� �n derizoriul unui tic verbal.
Rep.: Prin urmare, o pervertire a acestei no�iuni.
L.D.: Da. Titlul poate p�c�li �n sensul c� e foarte comercial, te duce cu g�ndul la erotic� �i tinerii rezoneaz� la aceast� tem� care lor �nc� li se pare tabuistic�, dar nu p�c�le�te �n sens, ci poate numai �n liter�.
Rep.: Odat� ajun�i �n sal�, considera�i c� ei �n�i�i se vor considera p�c�li�i?
L.D.: E o p�c�leal� �n folosul lor, pentru c� vor fi p�c�li�i s� vad� un spectacol de care, f�r� s�-�i dea seama, au nevoie.
Rep.: Amintea�i, adineauri, de spirit �i liter�, �n contextul �n care dramatizarea v� apar�ine.
L.D.: Da, bine�n�eles. �ntotdeauna un spectacol de teatru este o traducere �i este chiar necesar s� traduci �n teritoriul literei, fiind fidel �n spirit, pentru c� altfel nu are rost spectacolul de teatru. R�m�ne valabil� biblioteca, unde fiecare poate s� ia cartea �i s� o citeasc�; nu e nevoie s�-i fie citit� de cineva pe scen�. Dac� vine la teatru, �nseamn� c� acolo trebuie s� descopere o lume n�scut� din cartea respectiv�.
Despre dela�iunea subven�ionat�
Rep.: Tema fundamental� a piesei este sintetizat� chiar de dumneavoastr�, prin expresia „dela�iunea subven�ionat�“.
L.D.: Este o pies� care incrimineaz� tr�darea, dela�iunea �i minciuna din toate timpurile, �n toate sistemele, indiferent de or�nduire politic�, dar �n special �n acele sisteme care chiar �i-au programat s� subven�ioneze dela�iunea, cum au fost dictaturile comuniste �i nu numai comuniste; cum au fost dictaturile de orice fel. Pentru c� dictatura a�a se �i men�ine, printr-un �ntreg aparat de informare, de spionare...
Rep.: Din moment ce avea un pre� - �ncerc s� fiu cinic - era cumva economia de pia�� a sistemului.
L.D.: Era un soi pervers de economie de pia��, unde marfa era minciuna. Minciuna ataca fundamental, existen�ial, condi�ia uman�.
�ntre pr�bu�ire �i �n�l�are
Rep.: Nu v� suspecta�i de un anumit schematism �n rezolvarea final� a construc�iei noului cuplu pe care l-a�i propus? Pentru c�, da�i-mi voie s� v� spun, Zimon �ipov �i Ghiros Amadeus s�nt, de fapt, coresponden�ele duo-ului Volpone - Mosca. Mai mult, finalul piesei, �nt�mpl�tor sau nu, este rezolvat asem�n�tor. Ceea ce, trebuie s� recunoa�tem, i-ar putea determina pe unii s� v� suspecteze de un oarecare manierism.
L.D.: �n Volpone e o pr�bu�ire, �n «L'amour toujours» e o �n�l�are.
Rep.: ?!
L.D.: E adev�rat, e o �n�l�are tot �n derizoriu. Dar nu e de mirare c� spectacolele au ceva asem�n�tor. �n afar� de faptul c�, f�r� s� vrei, personalitatea �i se transmite prin ceea ce elaborezi. �i �n „Volpone“ �i �n «L'amour toujours» m-am luptat cu ni�te demoni. Odat� cu demonul l�comiei �i al prostiei umane, �i acum cu demonul minciunii, al tr�d�rii, al dela�iunii. Existen�a acestui cuplu �i �ntr-un spectacol �i �ntr-altul este, oarecum, conjunctural�. M� refer la faptul c� a trebuit s� m� axez pe posibilit��ile pe care le are trupa de aici, de la Piatra Neam�. Dar nu poate nimeni s� conteste faptul c� cei doi actori s�nt �i foarte potrivi�i pentru aceste roluri.
Rep.: Se pare c� �i ei se simt foarte bine �n aceste roluri, de fapt, �n aceste cupluri.
L.D.: A�a este. Eu, de altfel, am format aceste cupluri.
Rep.: Stimat� doamn�, nu vreau s� �n�elege�i c� v� acuz de manierism. Am spus doar c� lupta aceasta �mpotriva demonismului a g�sit �n dumneavoastr� o arm� pe care nu a�i schimbat-o.
L.D.: Pentru c� ea a fost eficient� prima dat�. Poate s� fie o comoditate din partea mea, dar nu s�nt tipul de regizor care, de dragul originalit��ii, contrazice eviden�a. Oriunde g�se�ti doi actori talenta�i care se �n�eleg foarte bine �i care, oric�nd, pot func�iona �n chip de eu �i alter ego, e p�cat s� nu-i folose�ti acolo unde exist� o motiva�ie clar� �ntr-un text.
Dec�derea demonilor
Rep.: Da, dar eu am acuzat similitudinea de tratare. Mai ales �n scena final�, care calchiaz� evident pe cea din precedentul spectacol al dumneavoastr�.
L.D.: P�n� la urm�, demonii se aseam�n�. �ntr-un fel, s� �ti�i c� exist� un soi de dialog �ntre cele dou� spectacole. �n «Volpone» avem de a face cu doi demoni care tr�iesc �i respir� �ntr-o atmosfer� shakespearean�. Epoca, limbajul, versurile, mentalitatea... �n «L'amour toujours» avem de a face tot cu un cuplu de demoni care respir� �i tr�iesc �ntr-o lume a dictaturii �i a derizoriului. Era foarte bine s� vedem...
Rep.: Cum a involuat lumea, b�nuiesc c� vre�i s� sugera�i, de la epoca lui Shakespeare, p�n� la epoca noastr�.
L.D.: �i nu numai at�t. Se degradeaz� chiar �i demonii. Pentru c� Volpone �i Mosca aveau, totu�i, o elegan��, o ingeniozitate, un farmec, o ludicitate a lor, �n timp ce Ghiros �i Zimin s�nt doi borfa�i ordinari, violen�i, agresivi, cu un limbaj dec�zut, marca�i profund de interese josnice... Este foarte posibil s� fie simpatici �i unii �i al�ii, pentru c� astfel de specimene...
Rep.: ... o vedem zilnic...
L.D.: ... s�nt �ntotdeauna simpatice. Tocmai asta ne spune �i Okudjava: din p�cate, tic�lo�ii se adreseaz� epocii lor.
Rep.: �i s�nt produsul, capodopera epocii �n care vie�uiesc.
L.D.: A�a este. �i cele dou� spectacole s�nt, cumva, �ntr-un dialog �i am�ndou� reprezint� preocup�rile mele �n domeniul limbajului teatral.
|