Platforma S�vinesti, o istorie amar de trist�
• �n cadrul manifest�rilor cuprinse �n cadrul Zilelor Bibliotecii Kirileanu va fi lansat proiectul „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii“ • subiectul este platforma industrial� de la S�vinesti • �n zilele de glorie, aici munceau 15.000 de oameni • Zilele Bibliotecii Judetene G.T. Kirileanu Neamt s�nt �n plin� desf�surare, iar ast�zi 16 noiembrie, evenimentul de greutate este reprezentat de dezbaterea-dialog „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii: Platforma Industrial� S�vinesti - Roznov“, prin care este lansat proiectul cu acelasi nume, „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii“. Invitatii speciali ai acestei �nt�lniri s�nt Valeriu Momanu, Gheorghe Tepes-Greurus, Ion Str�til�, Luigi Bodo, Gheorghe Munteanu, Constantin Munteanu, Virgil R�zesu, Paul Vasiliu si Mircea Rusu. Cu acest prilej, va fi organizat� o expozitie de carte si documente sub genericul „Oameni si locuri, av�ndu-i drept autori pe Constantin Munteanu, Valentin Ciuc�, Ion C�rnu, Gheorghe Tepes-Greurus, Dumitru Bostan, Iulia Am�linei, Nicolae Marcu, Valeriu Jumanca, Mircea Rusu. Moderatorul dezbaterii, care se desf�sur� �n Sala Cupola, de la ora 17.00, va fi Mihaela Mereut�, director-manager al Bibliotecii G.T. Kirileanu. Pe 15 ianuarie 1957, Hot�r�rea Consiliului de Ministri nr. 75 a �nscris actul de nastere a Uzinei de Fire Sintetice S�vinesti. Doi ani mai t�rziu, primele instalatii ale viitorului colos s�vinestean produceau, �n premier� pentru Rom�nia, firele sintetice poliamidice Relon si, apoi, primele cantit�ti de fibre poliacrilice Melana. �n expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Rom�n, presedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej ar�ta c� se va �ncepe construirea unor „noi si importante unit�ti ale industriei noastre chimice“, printre care si construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de productie de 5.000 tone pe an, la S�vinesti. Prima linie de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din S�vinesti a intrat �n functiune �n luna aprilie 1959. Sectia Relon - una din cele mai moderne unit�ti ale industriei chimice - era echipat� cu instalatii de un �nalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate m�rit� si o productie de calitate superioar�. „�n afara fibrelor si firelor sintetice, uzina de la S�vinesti va produce si mase plastice destinate fabric�rii diferitelor obiecte tehnice si de uz casnic. Pe baza prevederilor hot�r�rilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la S�vinesti �n acest an vor da posibilitate industriei noastre usoare s� produc� si s� pun� la dispozitia populatiei 1.500.000 mp tes�turi si 700.000 buc�ti tricotaje. �n afar� de aceasta, din fibre sintetice, �n amestec cu alte fibre, se vor mai produce �nc� 7-8 milioane mp tes�turi. Calit�tile deosebite ale fibrelor sintetice de relon s�nt bine cunoscute. Ele au mare rezistent� at�t la tractiune, c�t si la frecare, nu s�nt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se �mbib� cu ap�, nu se �ngreuneaz� si se usuc� repede; se spal� usor, au o mare elasticitate, rezistent� chimic� si termic�. Tes�turi fine ca p�nza de p�ianjen, dar si benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, bl�nuri, covoare, haine de protectie pot fi f�cute din firele si fibrele produse la S�vinesti. Intrarea �n productie a liniei de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice de relon de la S�vinesti reprezint� �ndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al PMR“, se ar�ta �n publicatia Flac�ra de miercuri, 29 aprilie 1959. �ntins� pe mai bine de 600 de hectare, platforma chimic� S�vinesti asigura traiul pentru circa o treime din populatia municipiului Piatra Neamt. �n perioada de apogeu, acolo lucrau 15.000 de salariati. Din p�cate, acum nu mai e nimic din vechea platform� dup� „Marea privatizare“.
|