Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 16 Noiembrie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Platforma Sãvinesti, o  istorie amar de tristã

Platforma S�vinesti, o istorie amar de trist�

• �n cadrul manifest�rilor cuprinse �n cadrul Zilelor Bibliotecii Kirileanu va fi lansat proiectul „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii“ • subiectul este platforma industrial� de la S�vinesti • �n zilele de glorie, aici munceau 15.000 de oameni •

Zilele Bibliotecii Judetene G.T. Kirileanu Neamt s�nt �n plin� desf�surare, iar ast�zi 16 noiembrie, evenimentul de greutate este reprezentat de dezbaterea-dialog „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii: Platforma Industrial� S�vinesti - Roznov“, prin care este lansat proiectul cu acelasi nume, „S� cunoastem istoria judetului prin memoria comunit�tii“. Invitatii speciali ai acestei �nt�lniri s�nt Valeriu Momanu, Gheorghe Tepes-Greurus, Ion Str�til�, Luigi Bodo, Gheorghe Munteanu, Constantin Munteanu, Virgil R�zesu, Paul Vasiliu si Mircea Rusu. Cu acest prilej, va fi organizat� o expozitie de carte si documente sub genericul „Oameni si locuri, av�ndu-i drept autori pe Constantin Munteanu, Valentin Ciuc�, Ion C�rnu, Gheorghe Tepes-Greurus, Dumitru Bostan, Iulia Am�linei, Nicolae Marcu, Valeriu Jumanca, Mircea Rusu. Moderatorul dezbaterii, care se desf�sur� �n Sala Cupola, de la ora 17.00, va fi Mihaela Mereut�, director-manager al Bibliotecii G.T. Kirileanu. Pe 15 ianuarie 1957, Hot�r�rea Consiliului de Ministri nr. 75 a �nscris actul de nastere a Uzinei de Fire Sintetice S�vinesti. Doi ani mai t�rziu, primele instalatii ale viitorului colos s�vinestean produceau, �n premier� pentru Rom�nia, firele sintetice poliamidice Relon si, apoi, primele cantit�ti de fibre poliacrilice Melana. �n expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Rom�n, presedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej ar�ta c� se va �ncepe construirea unor „noi si importante unit�ti ale industriei noastre chimice“, printre care si construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de productie de 5.000 tone pe an, la S�vinesti. Prima linie de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din S�vinesti a intrat �n functiune �n luna aprilie 1959. Sectia Relon - una din cele mai moderne unit�ti ale industriei chimice - era echipat� cu instalatii de un �nalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate m�rit� si o productie de calitate superioar�. „�n afara fibrelor si firelor sintetice, uzina de la S�vinesti va produce si mase plastice destinate fabric�rii diferitelor obiecte tehnice si de uz casnic. Pe baza prevederilor hot�r�rilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la S�vinesti �n acest an vor da posibilitate industriei noastre usoare s� produc� si s� pun� la dispozitia populatiei 1.500.000 mp tes�turi si 700.000 buc�ti tricotaje. �n afar� de aceasta, din fibre sintetice, �n amestec cu alte fibre, se vor mai produce �nc� 7-8 milioane mp tes�turi. Calit�tile deosebite ale fibrelor sintetice de relon s�nt bine cunoscute. Ele au mare rezistent� at�t la tractiune, c�t si la frecare, nu s�nt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se �mbib� cu ap�, nu se �ngreuneaz� si se usuc� repede; se spal� usor, au o mare elasticitate, rezistent� chimic� si termic�. Tes�turi fine ca p�nza de p�ianjen, dar si benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, bl�nuri, covoare, haine de protectie pot fi f�cute din firele si fibrele produse la S�vinesti. Intrarea �n productie a liniei de polimerizare, filare si fabricare a fibrelor sintetice de relon de la S�vinesti reprezint� �ndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al PMR“, se ar�ta �n publicatia Flac�ra de miercuri, 29 aprilie 1959. �ntins� pe mai bine de 600 de hectare, platforma chimic� S�vinesti asigura traiul pentru circa o treime din populatia municipiului Piatra Neamt. �n perioada de apogeu, acolo lucrau 15.000 de salariati. Din p�cate, acum nu mai e nimic din vechea platform� dup� „Marea privatizare“.

Articol afisat de 1487 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective