Grintiesenii si rolul lor istoric la Marea Unire

Romďż˝nia se apropie de centenarul celui mai important an al istoriei ei: 1918. Demn de remarcat cďż˝ s-a ďż˝nteles acest fapt de la nivel ďż˝nalt si pďż˝nďż˝ la cel judetean si rďż˝mďż˝ne de vďż˝zut cum va fi el „implementat“ la nivel local si cum autoritďż˝tile locale vor rďż˝spunde directivelor judetene. Sperďż˝m cďż˝ electoralul nu-si va face loc ďż˝n cadrul acestor manifestďż˝ri. Un rol important ar trebui sďż˝-l aibďż˝ profesorii de istorie din fiecare localitate, care, cu sigurantďż˝ au realizat articole sau studii de istorie localďż˝, unii dintre ei chiar autori de monografii, unele dintre ele de mare valoare. „Marele Rďż˝zboi“ si „Marea Unire“ ar trebui sďż˝ fie ďż˝n aceste monografii si dacďż˝ nu, sďż˝ se facďż˝ demersuri ďż˝n acest sens. De altfel, Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt a ďż˝nceput actiunile ďż˝n acest sens desfďż˝surďż˝nd un proiect, sprijinit de Consiliul Judetean, dedicat primului rďż˝zboi mondial ďż˝n Neamt si s-au realizat 30 de studii excelente cuprinse ďż˝ntr-un volum, dar Neamtul are mai bine de 70 de localitďż˝ti si fiecare ar trebui sďż˝ aibďż˝ studiul sďż˝u dedicat acestor evenimente cruciale pentru istoria acestui neam. Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt pregďż˝teste un proiect de mare anvergurďż˝ pentru anul 1918, urmďż˝rindu-se un parteneriat cu profesorii de istorie din Basarabia, elevi basarabeni urmďż˝nd sďż˝ vinďż˝ ďż˝n ospetie ďż˝n judetul Neamt, sďż˝ desfďż˝soare mai multe activitďż˝ti de omagiere a Marii Uniri. Nu vor lipsi din cercetďż˝rile istorice ce vor fi realizate de profesori si elevi care vor continua efortul ďż˝nceput anul acesta. Si, fďż˝rďż˝ discutie, Neamtul a cunoscut ďż˝n perioada 1916-1918, tot ceea ce ďż˝nseamnďż˝ rďż˝zboiul, cu toate ororile sale, cu fronturi, bejenii, rechizitii, case si gospodďż˝rii distruse, tati si frati care nu s-au mai ďż˝ntors acasďż˝. Asupra acestor fapte ne vom concentra ďż˝n rďż˝ndurile urmďż˝toare, acordďż˝nd atentie zonei numite generic „Valea Muntelui“. La 15 august 1916, clopotele din Vechiul Regat au ďż˝nceput sďż˝ sune: Romďż˝nia intra ďż˝n rďż˝zboi. ďż˝n perioada neutralitďż˝tii, statul romďż˝n se pregďż˝tea de rďż˝zboi si se concentra asupra trecďż˝torilor spre Transilvania. Neamtul era un judet cu granitďż˝ al Moldovei si de aici plecau douďż˝ mari pasuri spre Transilvania: pasul Bicaz si pasul Tulghes. Prin acestea, dar si prin alte trecďż˝tori mai mici, au trecut la 15 august soldatii romďż˝ni din Armata a IV-a a generalui Prezan cďż˝ntďż˝nd un nemuritor „Treceti batalioane romďż˝ne Carpatii“ si cu „inima la trecďż˝tori“ i-au asteptat romďż˝nii ardeleni cu pďż˝ine, sare si... vinars si succesele militare au venit ďż˝ntr-o primďż˝ fazďż˝, chiar dacďż˝ cu mari sacrificii. Documentele vremii amintesc cďż˝ ďż˝n satele nemtene de granitďż˝ au ďż˝nceput sďż˝ curgďż˝ cďż˝rutele pline cu rďż˝niti. Divizia 14 romďż˝nďż˝ condusďż˝ de generalul Paraschiv Vasilescu a trecut granita de-a lungul vďż˝ilor Bicazului si Bistricioarei, ocupďż˝nd Almasul, Tulghesul, Bilborul si apoi Toplita, ca Brigada 4 Mixtďż˝ sďż˝ ocupe si orasul Gheorghieni.

Pe Valea Bistricioarei, la S�ngeroasa

Dar faptul cďż˝ ďż˝n ciuda promisiunilor armata rusďż˝ nu a initiat contraofensiva ďż˝n Bucovina, divizia romďż˝nďż˝ a fost pusďż˝ ďż˝n dificultate, dďż˝ndu-se lupte crunte ďż˝n zona de „cumpďż˝nďż˝ a apelor“, pe ďż˝nďż˝ltimi, ďż˝n conditiile unui frig cumplit, astfel cďż˝ multi dintre soldati au degerat.
De mare importantďż˝ au fost luptele de la Pietrele Rosii, astďż˝zi ďż˝n comuna Grinties, cďż˝nd un batalion din regimentul 56 a avut 80 de morti. Dar, dupďż˝ lupte intense pe platourile Cďż˝limanilor si Hďż˝smasului, dupďż˝ trei ofensive reusite, generalul Constantin Prezan stďż˝pďż˝nea ďż˝nďż˝ltimile muntilor Ghurgiu si Harghita. ďż˝ntre satele Tulghes si Grinties, pe Valea Bistricioarei, s-a dat o luptďż˝ cumplitďż˝ ďż˝ntre romďż˝ni si unguri. S-a ajuns la luptďż˝ la baionetďż˝ si ďż˝nclestďż˝rile au ajuns pďż˝nďż˝ ďż˝n apele rďż˝ului de s-au umplut malurile de lesuri, iar apa pleca rosie la vale. Locului si astďż˝zi ďż˝i zice Sďż˝ngeroasa, iar trupurile soldatilor romďż˝ni, ďż˝n numďż˝r de 66 care au putut fi gďż˝site au fost ďż˝nmormďż˝ntate lďż˝ngďż˝ vechea bisericutďż˝ greco-catolicďż˝. Dezastrul de Turtucaia a fďż˝cut ca multe trupe sďż˝ fie dislocate ďż˝n Dobrogea, iar Armata de Nord, izolatďż˝ si atacatďż˝ de trupe austro-ungare si germane, a fost silitďż˝, desi victorioasďż˝ pe front, sďż˝ se retragďż˝. Coloanele de refugiati s-au ďż˝ndreptat ďż˝n cďż˝rute spre Roman, gďż˝zduiti ďż˝n conditii grele. Preotul Alexandru Romanescu din Grinties nota pe un Liturghier: „La 31 octombrie, noaptea, spre 1 noiembrie 1916, am pďż˝rďż˝sit satul si ne-am dus la Grumďż˝zesti pentru cďż˝ satele Grinties si Poiana au fost teatru de rďż˝zboi ďż˝ntre noi si nemti. Pe 30 noiembrie au venit rusii si au stat aici pďż˝nďż˝ ďż˝n primďż˝vara lui 1918 cďż˝nd s-a fďż˝cut la ei revolutia“. Octavian Goga rostea si el cu profetice cuvinte: „De peste granita cea nouďż˝, /Ca o sďż˝lbaticďż˝ urgie, /Strigďż˝nd spre tarina Moldovei, /Un munte s-a pornit sďż˝ vie... Si va sďż˝-nsemne cronicarul,/ Atunci o zi vijelioasďż˝, /Ceahlďż˝ul n-a rďż˝mas la dusmani, / Ceahlďż˝ul s-a ďż˝ntors acasďż˝“. La 1 decembrie 1918, ďż˝ntre cei 1.228 de delegati din comunele Transilvaniei s-au aflat si sďż˝teni din Bicazu Ardelean, care au votat pentru Romďż˝nia Mare si ca sďż˝ nu mai fie granitďż˝ ďż˝ntre romďż˝ni si pďż˝rďż˝ul Chisirig sďż˝ nu mai despartďż˝ Bicazele. Armata romďż˝nďż˝ ďż˝nainta victoriasďż˝ pďż˝nďż˝ la Budapesta, iar ďż˝n urma sa refugiatii ardeleni si cei moldoveni din satele de granitďż˝ se ďż˝ntorc la gospodďż˝riile lor pe care le gďż˝sesc distruse. Au fost distruse scoli, precum cele din Mďż˝dei si Borca, poduri si chiar biserici, precum cea din satul Corbu. La 1 decembrie 1918 se fďż˝cea Romďż˝nia Mare, iar satele din muntii Neamtului nu mai erau la hotare, ci ďż˝n mijloc de tarďż˝, iar locuitorii nu mai treceau de o parte si de alta prin „vama ursului“, ci pe drumurile pietruite din trecďż˝tori. ďż˝n Romďż˝nia Mare, Ferdinand I ďż˝ntregitorul s-a tinut de cuvďż˝ntul dat sodatului-tďż˝ran ďż˝n transeele de la Mďż˝rďż˝sesti: a fďż˝cut reforma agrarďż˝ si electoralďż˝. Rďż˝zboiul lďż˝sase ďż˝n urma sa suferintďż˝ si lipsuri, dar romďż˝nii ďż˝si vedeau ďż˝mplinit visul de veacuri - unirea - si, mai mult, aveau un pďż˝mďż˝nt al lor care sďż˝-l munceascďż˝ si sďż˝-l apere. Cei mai multi dintre noi, de prin sate, am mostenit pďż˝mďż˝ntul primit atunci. Dupďż˝ toate cele spuse considerďż˝m cďż˝ sďż˝nt multe de sďż˝rbďż˝torit si poate cďż˝ noi, nemtenii, si noi, romďż˝nii, poate vom trece peste toate care ne despart si ne vom bucura ďż˝mpreunďż˝.

Prof. dr. Daniel DIEACONU