Noi norme fiscale. Urmeaz� haosul?
guvernantii au adoptat noile norme, �n ciuda opozitiei societ�tii civile si a sindicatelor • de la 1 ianuarie anul viitor, d�rile trec de la angajator la angajat • majorarea salariului minim a fost am�nat� • contributia la Pilonul II de pensii va sc�dea, deci scad pensiile • s�nt si alte m�suri care ne dau frisoane • primarul de Roman zice c� orasul va pierde la anul 86 de miliarde si c� cel mai afectate vor fi investitiile • Vesti proaste si foarte proaste pentru anul care vine dup� ce guvernantii au trecut peste opozitia societ�tii civile, a analistilor economici, a sindicatelor si a expertilor, adopt�nd noi norme fiscale, demers care a fost intitulat generic „Revolutia fiscal�“. Asta �n conditiile �n care au venit avertiz�ri din toate directiile c� tara si economia vor fi aruncate �n haos �n cazul �n care proiectul de act normativ va fi aprobat. Cu toate acestea, �n sedinta de Guvern de pe 8 noiembrie 2017, ministii nu au mai stat pe g�nduri si au pus �n practic� initiativa, iar noua ordonant� care modific� Codul Fiscal duce cu g�ndul la �ntreb�ri de genul cine mai rezist� de anul viitor. Una din mult discutatele m�suri care au inflamat mediul economic, semnale pe care Guvernul Tudose le-a ignorat, este trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat. Simultan, d�rile scad cu dou� procente, de la 39,25% la 37,25% �ns� asta nu mai bucur� pe nimeni, at�t timp c�t de la 1 ianuarie 2018 fiecare om al muncii va pl�ti din banii pe care-i c�stig� mai bine de 37 de procente. Desi se mai anuntase faptul c� se va majora si salariul minim de la 1.450 de lei c�t este �n prezent, p�n� la 1.900 de lei, aceast� m�sur� nu a f�cut obiectul sedintei de guvern de pe 8 noiembrie, �ns� se pare c� se va discuta �ntr-o alt� �nt�lnire a ministrilor. �n acest fel mult discutatele cresteri salariale din mai multe domenii de activitate ce ar fi trebuit s� aib� loc de anul viitor s�nt numai praf �n ochi, pentru c� toti oamenii muncii vor avea venituri mai mari, �ns� ne referim numai la brut. Dup� ce vor t�ia 37,25 de procente, pentru d�rile obligatorii, este foarte posibil s� r�m�n� cam cu aceeasi bani, sau poate mai putin dec�t au �n acest moment. Vestea proast� este c� ministrii au „umblat“ si la Pilonul II de pensii, reduc�nd contributia obligatorie a salariatilor de la 5,1%, la 3,75%. Asta �nseamn� c� dup� ce am fost obligati s� pl�tim la acest pilon, care ar fi trebuit s� ne asigure b�tr�netile pe l�ng� pensiile de stat, practic vom avea o sc�dere a viitoarelor drepturi cu vreo 20 de procente.
Alt bir pentru angajatori
Simultan, angajatorii s-au mai ales cu un nou bir, contributia asiguratorie pentru munc�, de 2,25%. Aceasta are ca scop alimentarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale si asigur�rii necesarului pentru plata prestatiilor din domeniul asigur�rilor sociale de care beneficiaz� salariatii, adic� indemnizatiile de somaj, indemnizatiile pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de munc� si boli profesionale. O alt� noutata care aduce o oarecare alinare, dar palid�, este reducerea impozitului pe venit, cu 6 procente, de la 16% la 10%. Scad astfel birurile pe salarii, venituri din activit�ti independente, din cedarea folosintei bunurilor, pensiile care trec de un anumit nivel, din activit�ti agricole, silvicultur� si nu numai. A mai crescut nivelul venitului �n functie de care se acord� deducerea personal�, de la 1.500 de lei c�t era p�n� acum la 1.950 de lei, pentru care deducerile s�nt �n sum� fix�, iar de la 3.000 de lei, acum, la anul limita maxim� p�n� la care deducerile se acord� �n mod progresiv va fi de 3.000 de lei. Cei care au venituri brute de peste 3.600 de lei nu beneficiaz� de astfel de deduceri personale. �n ce priveste firmele, ordonanta revizuieste sistemul de impunere a micro�ntreprinderilor, astfel �nc�t vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate si IMM-urile care realizeaz� venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro si care �n prezent pl�tesc impozit de 16% pe profit. S-a eliminat conditia privind realizarea de venituri din consultant� si management. Acum, firmele care obtin venituri din consultant� si management pot pl�ti impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor, dac� aceste venituri nu dep�sesc 20% din veniturile totale. Se includ �n acest sistem firmele care nu intrau sub incidenta acestui impozit cum ar fi persoanele juridice din domeniul asigur�rilor, pietei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc si din domeniul extractiei resurselor naturale. Imediat dup� anuntarea faptului c� s-au votat noile norme leul s-a depreciat dramatic �n raport cu valuta si s-a ajuns la o paritate de 4,6 lei pentru un euro. Mai trebuie spus c� adoptarea ordonantei a determinat sindicatele si diverse asociatii profesionale s� anunte ample misc�ri de protest, chiar si greve generale.
Un primar zice c� va fi jale
Prim�ria Roman se num�r� printre administratiile publice locale care, de la anul, odat� cu intrarea �n vigoare a noilor prevederi din Codul Fiscal, va trece dintr-un regim de investitii �ntr-unul de supravietuire. Conducerea a opinat c�, reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit va aduce o pierdere de 86 miliarde de lei vechi, dup� un an �n care CJ nu a alocat fondurile meritate de Roman iar PNDL II, de asemenea, a cam ocolit zona. „Acest an a fost unul foarte greu, cu major�ri salariale impuse de f�r� s� ne dea si sursele alternative de finantare. Am pierdut 65 de miliarde vechi numai �n februarie, c�nd a fost acea majorare cu 20%, bani luati de la investitii. Mai vine acum si ne mai ia �nc� 86 de miliarde, v� dati seama c� �n conditiile astea nu mai discut�m de buget de dezvoltare, pentru c� nu vom mai avea bani de investitii. Mai mul, ne afecteaz� si pe partea de functionare“, sustine primarul Lucian Micu. Acesta a explicat c� prim�riile primesc 41,75% din cota de impozit venit, urm�nd ca de la 1 ianuarie 2018 s� primeasc� 43%, plusul de procent necompens�nd �n totalitate pierderile. Totul, �n conditiile �n carr procesul de distribuire a cotelor defalcate este unul netransparent, prim�riile primind o sum� de bani care se presupune a fi partea lor din impozitul de venit, dar niciodat� Ministerul de Finante nu ar fi declarat c�t a �ncasat la nivelul localit�tii. „Guvernul �si rezolv� din punct de vedere fiscal o serie de probleme. El mai bifeaz� ceva din acel program de guvernare pe care �l are, �n sensul �n care va duce salariul minim la 1.900 de lei, dar, de fapt, oamenii vor �ncasa mult mai putin �n m�n�, net. Guvernul �si rezolv� o problem� �n ceea ce priveste contributiile de asigur�ri de s�n�tate si de asigur�ri sociale de la pensii, pentru c� toate acele cote se vor referi la o sum� mai mare, la 1.900 de lei si, atunci, Guvernul �ncaseaz� mai multi bani. Sigur c� �ncearc� s� compenseze Guvernul prin reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, dar oamenii, p�n� la urm�, tot mai putini bani vor lua �n m�n�“, a mai relatat edilul sef. Veniturile proprii ale prim�riei, provenite din taxele si impozitele locale s�nt �n jur de 270 miliarde lei vechi, iar din cota defalcat� din impozitele pe venit se ridic� cam la aceeasi sum�. Noile reguli ar �nsemna pierderea aproximativ a unei treimi din venitul din cota defalcat�, adic� aproximativ 15% din venitul propriu. Guvernul a promis compensatii pentru prim�rii, dar temerea primarilor cu vistieriile deja goale este c�, �n lipsa unor criterii clare de dare a compensatiilor, acestea ar putea fi directionate discretionar. „E clar c� va trebui s� bloc�m angaj�rile, �n primul r�nd; oricum am f�cut ang�j�ri doar punctuale, acolo unde a fost imperios necesar acest lucru. Nu ne dorim s� major�m taxele si impozitele, vom intensifica eforturile de a g�si canale de comunicare cu Consiliul Judetean, pentru c�, dac� e s� ne raport�m la anul 2017 am pierdut 15 miliarde ce nu ne-au fost alocate la �nceputul anului“, a mai relatat primarul.
|