Tehnica electronic� pe l�mpi, o lume fascinant�
• pasionatii de tehnic� electronic� pe tuburi folosit� �n auditiile muzicale Hi-Fi si-au dat �nt�lnire la Bicaz • „Pasiunea pentru tuburi este ca un virus. O dat� contaminat, nu exist� antidot. Tehnica electronic� pe l�mpi este o lume fascinant� prin calitatea auditiilor ce-o dep�seste pe cea tranzistorizat�“, spune inginerul Petru Manole • Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost s�mb�t�, 7 octombrie, locul de �nt�lnire al iubitorilor si pasionatilor de tehnic� electronic� pe tuburi (l�mpi) folosit� �n auditiile muzicale. �mp�timitii genului au ales ca destinatie Bicazul, la invitatia unui coleg de pasiune din urbea de sub baraj, inginerul Petru Manole, care cocheteaz� cu o astfel de preocupare din anii facult�tii. „Pasiunea pentru tuburi este ca un virus. O dat� contaminat, nu exist� antidot. Dragostea pentru electronic� o am din liceu si mai ales din facultate. De prin 2005 am f�cut cunostint� cu aceast� comunitate, care activeaz� pe forumurile pentaforum.ro sau elforum.ro, de unde am avut foarte multe de �nv�tat si consider c� �nc� mai am. Tehnica electronic� pe l�mpi este o lume fascinant� prin calitatea auditiilor ce-o dep�seste pe cea tranzistorizat�. Basca faptul c� fiecare aparat este rezultatul creatiei fiec�rui individ pasionat de electronic�“, a declarat Petru Manole. Oaspetii electronisti ai bibliotecii publice din Bicaz au descins �n orasul din coasta Ceahl�ului din Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Bistrita N�s�ud, Suceava, Bac�u, Piatra Neamt si orasul gazd�. „Pentru o zi s-au prezentat amplificatoare construite exclusiv de c�tre pasionati, s-a discutat despre tipologie, clas� de functionare, tipuri de tuburi folosite, f�c�ndu-se auditii cu fiecare amplicator si compar�ndu-se diferentele de sunet“, a ad�ugat inginerul bic�jean, de la care am aflat c� toate �nt�lnirile de acest gen s-au desf�surat p�n� �n prezent �n Capital�, Bicazul fiind prima localitate din tar� agreat� de membrii comunit�tii pasionati de muzic� Hi-Fi. „Comunic�nd prin forumurile noaste, la un moment dat unul dintre colegii de breasl� a lansat ideea s� ne �nt�lnim si undeva �nafara Bucurestiului. Asta din dou� motive, unul pentru a �nlesni deplasarea celor din nordul t�rii si doi pentru a ne cunoaste si noi mai bine patria. Primul care a fost receptiv propunerii a fost colegul de la Bicaz, care ne-a oferit sansa acestui loc minunat, propunere la care o parte dintre noi am sbscris si s�ntem fericiti“, a declarat reprezentantul din Bistrita N�s�ud, care a c�lcat Bicazul av�nd al�turi sotia si fiul s�u, elev �n clasa a V-a. La plecare, toti participantii s-au declarat multumiti de calitatea activit�tii, de frumusetea zonei si ospitalitatea bic�jenilor, promit�nd c� se vor mai �ntoarce la Bicaz si cu prilejul altor ocazii. C�t despre Biblioteca Mihai Eminesc au avut numai cuvinte de laud�.
Ce si cum despre sunetul hi-fi
Hi-Fi sau HiFi (din engez� High Fidelity - de �nalt� precizie, de �nalt� fidelitate) este un termen care indic� calitatea �nalt� de reproducere a sunetului, care este foarte aproape de original, prin echipamente audio stereo. Termenul este folosit de utilizatorii sistemelor stereo de cas� si de pasionatii de home audio (audiofili) pentru a se distinge de sunetul de calitate mai slab� produs de echipamente audio ieftine, sau de calitate inferioar� prin caracteristicile de reproducere a sunetului, caracteristic �nregistr�rilor efectuate p�n� la sf�rsitul anilor 1940. Un sistem cu sunet Hi-Fi este capabil sa creeze o iluzie sonor� c�t mai conving�toare, astfel �nc�t atunci c�nd inchizi ochii s� ai senzatia c� muzicienii s�nt �n camer� cu tine sau c� tu esti chiar �n fata lor, �n sala de concerte. Pentru ca acest lucru s� se �nt�mple, este necesar ca sistemul audio s� �ndeplineasc� mai multe conditii. Stereofonia este un termen provenit din greaca (stereo - solid / fone - voce) si a fost introdus �n 1927 de firma american� Western Electric Company. Stereofonia este o metod� de reproducere a �nregistr�rilor utiliz�nd dou� sau mai multe incinte acustice (boxe) care creaz� o iluzie acustic� – interpretii trebuie s� par� c� s�nt �n camer� cu noi, pozitionati clar �n spatiu. Sunetele nu trebuie percepute ca venind din boxe ci din spatiul dintre ele. Cu c�t iluzia este mai puternic�, cu at�t percepem senzatia de „ad�ncime“ (unele instrumente s�nt mai departe de noi, altele mai aproape) si de „aer �ntre instrumente“ (diverse instrumente s�nt localizabile clar, nu se acoper� unele pe celelalte, pare c� exist� un spatiu �ntre ele, �n care totusi se �nt�mpl� ceva). Termenul englezesc „soundstage“ este sugestiv �n aceast� privint�. Putem concluziona c� avem un soundstage bun dac� atunci c�nd �nchidem ochii boxele dispar din peisaj, iar sunetele par emise �n mod natural de multe surse usor de identificat �n spatiu de la st�nga la dreapta si din fat� spre spate. �n acelasi timp, reproducerea corect� si echilibrat� a �ntregii plaje de frecvente audio este la fel de important�, la fel ca si capacitatea sistemului audio de a oferi o dinamic� c�t mai realist� a sunetului. Un sistem care va exagera frecventele joase va p�rea �nfundat, unul care le va accentua pe cele �nalte va suna prea subtire, unul care va atenua mediile va p�rea lipsit de viat�. Basul trebuie sa fie prezent, clar, puternic, controlat si bine temporizat (notele s� nu fie lungite �n mod artificial sau cu efect ca din butoi). Frecventele medii s�nt importante fiindc� acolo vor fi reproduse vocile, sunetul trebuie s� fie clar si puternic dar delicat, nu agresiv. �naltele s�nt principalele responsabile pentru pozitionarea spatial� a sunetului, pentru detalii si pentru atmosfera �nregistr�rii. Sistemul audio trebuie s� fie capabil s� reproduc� cele mai fine detalii din �nregistrare (reverberatiile din s�lile �n care au fost f�cute �nregistr�rile, de exemplu) si s� fie capabil s� dezvolte o dinamic� mai realist�. Dinamica unei �nregistr�ri reprezint� capacitatea de a reproduce cresteri bruste de nivel sonor, p�str�nd detaliile si nuantele. Cele mai edificatoare �nregistr�ri s�nt cele de muzic� simfonic� sau oper�. Imaginati-v� c� ascultati un pasaj cu un flaut care c�nt� �n surdin� si, �n secunda urm�toare, o orchestr� de mari dimensiuni tun� si fulger� (vezi Verdi). Ascult�torul trebuie s� resimt� un adev�rat soc, s� fie tintuit �n scaun �n momentul desc�tus�rii de energie. Toate aceste detalii au fost preluate de pe avstoreblog.
|