Uite-asa cu domnu’ Rogojin�
Nu-l cunoasteti? Nu aveti prea mult de pierdut. Dumnealui s-a
n�scut chiar pe o rogojin�, �ntr-o cas� cu multi copii, nu s-a prea
ostenit cu cartea si, fiindc� trebuia s�-si c�stige si el p�inea cea de
toate zilele, a ajuns, nu cu prea mari eforturi, vechil. Nici c� i-ar fi
fost ceva mai pe potriv�. Ce este un vechil? Ne spune DEX-ul
nostru cel de toat� ziua: administrator, intendent, locotenent,
loctiitor, ispravnic, logofat, pristav, v�taf. Cu alte cuvinte, o
persoan� �nvestit� cu putere de c�tre altii, c�rora nu le iese din
cuv�nt, le este servitor supus si care face numai ce li se transmite.
El este supus fat� de cei de sus, iar �n jos, de la nivelul si locul lui,
el devine st�p�nul cu cizme, cu cravasa si cu vorba gata s�-i
pedepseasc� pe cei care-i ies din cuv�nt. De c�nd se cunosc
vechilii, ei au fost si sunt pacostea pentru oamenii de r�nd si, mai
ales, pentru t�ranii de alt�dat�. Ei deveneau intermediari �ntre
oameni si mosieri, primeau de la acestia m�n� liber�, dar nu chiar
goal�, fiindc� �si �nclestau palma si degetele pe un bici, cu care
scriau legea. Bine�nteles, legea lor si nu a nec�jitului care asuda din
zorii zilei p�n� noaptea t�rziu pe glie, ca s� nu se aleag� cu cine
stie ce din sudoarea fruntii lui si abia s� aib� ce pune pe mas�
pentru copiii lui. Istoria vechililor de la noi a scris pagini, nu
frumoase, ci memorabile si pline de lacrimi si numai cine nu vrea nu
le-a p�storit ori n-a auzit de ele. Credeam c� vremea lor a trecut.
Dar iat� c� un oarecare domn Rogojin� a pus m�na pe bici si a
re�nviat personajul odios p�n� dincolo de orice limite. Cum adic�?
El? El care s-a �nv�tat ca nimeni s� nu cr�cneasc� �n fata lui,
tocmai acum c�nd si-a pus cravata si haine croite la croitori de
marc�? El, care se stie pe cai mari, chiar dac� �n sinea lui se
�ntreab� cum de l-a lovit norocul si poate face, din nou, legea? Cum
s� �ncerce nu stiu cine s�-i pun� de-a curmezisul bariera si vama si
s� nu vrea s-o dea la o parte, oblig�ndu-l s� fac� drumul �nd�r�t?
Ei, las� c� ne d� el de cheltuial�! A deschis cuf�rul cu lucruri puse
le naftalin� de pe vremea t�tucului cu mustata si statui peste
�ntreaga tar� (cine stie c�nd mai este nevoie de ele?!?), a c�utat -
nu prea mult - si a dat de mostrele cu mare c�tare alt�dat�. Si d�-i si
zi-i cu spume la gur� si cu cl�buci pe minte, cu prastiile cu guma
putrezit�, cu pacificatorii f�r� arme (la vedere!) si cu las� c� o s�
vedeti voi, neam de lasi si slugi, c� nu mai pupati voi gaze si aur,
mai ales c� umblati cu fustele str�mte s�-i t�m�iati pe �ia de
departe care trebuia s� vin� nu stiu c�nd si s-au f�cut c� plou�. Ce
dac� aurul e al vostru? A fost, ce-a p�pat lupul .... N-ati pl�tit destul
c� ati ridicat m�na mai sus de cazma si s�p�lig�. Si uite asa,
domnul Rogojin� a �nghitit g�lusca, putin cam oparit� si cam
butuc�noas� cu g�tlejul fin si dedat numai cu vodc� dat� peste cap
si ast�mp�rat� cu p�ine adus� la buze. Noroc c� nu era pe pam�nt
ferm, c� altfel scotea el puscociul cu repetitie si punea lucrurile la
punct. Amu, ce mai, si-a abandonat treburile pentru care e bine
pl�tit si merg de la sine si �si fr�m�nt� mintea, str�vezie si pustie, s�
schiteze scenarii c�t mai ustur�toare pentru cei care l-au �nfruntat.
La urma urmelor, nu m� �ndoiesc c� se mai ajut� cu alte minti, la fel
de s�race si pline de ur� si dispret la adresa a tot ce nu-i este pe
plac si misc� f�r� voia lui. Si tot f�r� �ndoial� sunt c� va reusi, pe
bune, s� ne pedepseasc�. Mai ales c� - nu m� �ndoiesc, pentru a
treia oar� - c� se vor g�si niscai dintre ai nostri care s�-i usureze
sarcina de p�pusar al vorbelor. S� vedem!
|