Rosiile l-au sc�pat de grijile cu pensia
• Petric� Trifan merge pe al 20-lea an �n care cultiv� rosii �n gr�dina din Dragomiresti si �si vinde recolta la Piatra Neamt • omul si-a depus dosarul de pensionare, dar nu �si pune prea mult� baz� �n banii de la stat • „Pensia poate s� vin� si de s�rb�tori, rosiile �mi aduc mie salariul“, spune mos Petric� • De ani buni, Petric� Trifan este figura cea mai cunoscut� �n hala Pietei D�rm�nesti �n zilele �n care umple taraba cu pretiosul soi de rosii „inim� de bou“. Cultivatorul �si etaleaz� cu m�ndrie produsele la care a muncit din greu �mpreun� cu sotia �n gr�dina situat� �n satul Unghi, comuna Dragomiresti. „Gunoi, ap�, sap�. Cu asta le cresc, cu asta se fac asa de mari“, spune mos Petric� tuturor celor care-l �ntreab� de ce �si prezint� rosiile ca produse bio. Anul acesta, s�teanul a �mplinit 65 de ani si tocmai si-a depus dosarul de pensionare. La v�rsta la care multi rom�ni asteapt� recompensa unei vieti de munc�, s�teanul din Dragomiresti nu-si face iluzii pentru banii adusi de postas. „Am lucrat 28 de ani, 6 luni si 13 zile ca tractorist, la SMA Stefan cel Mare si de 19 ani am grij� de gr�dina de rosii. Se fac 40 de zile de c�nd am depus dosarul de pensionare si astept s� primesc decizia, dar banii pot s� vin� de s�rb�tori, la iarn�. C�nd vor veni, or s� vin� gr�mad�. Chiar dac� am �naintat �n v�rst�, eu nu m� las de rosii pentru c� �ntr-un an scoatem din recolt� cam c�t c�stig� lunar un salariat. S� fac� fiecare un sfert din c�t fac eu cu nevasta acas�“, spune Petric� Trifan �n timp ce �si serveste clientii la tarab�. Prima productie din acest an a scos-o pe piat� �n urm� cu dou� s�pt�m�ni, si de atunci vine constant la oras, cam la dou�-trei zile, cu c�te 100-200 de kilograme de rosii, pe m�sur� ce tomatele se coc. „Nu pot s� aduc mai mult pentru c� nu vreau s� r�m�n cu ele de pe o zi pe alta. V�nd doar marf� proasp�t�. Am clientii mei fideli, dar si multi care cump�r� pentru prima dat� si nu am avut reclamatii. M� ajut� ginerele la transport cu o Dacia 1301, avem cu ce ne t�r�i necazurile“, mai spune s�teanul. Marele lui noroc, dup� cum o recunoaste, tine de conditiile �n care �si dezvolt� cultura de rosii pe cei 1000 de metri patrati si celelalte legume (cartofi, ardei): ap� are din belsug, din f�nt�na de l�ng� gr�din�, iar curentii de aer din zon� �l feresc de surprizele nepl�cute ale naturii. „Anul trecut vremea a fost foarte bun�, dar anul �sta parc�-i mai bun�. Grindina a lovit satul vecin, la R�zboieni, dar la noi a ajuns numai v�ntul, coada furtunii. Am mai ad�ncit si f�nt�na �n prim�var� si am udat �n fiecare zi de au ajuns rosiile asa de mari. Nu faci agricultur� prin telefon sau cu «SRL»-uri, adic� doar s�mb�ta si duminica“, ne l�mureste cultivatorul cum e cu agricultura performant�. Mos Petric� a pus anul acesta un pret de 6,5 lei. Scump ar spune unii, prea putin dac� se pun �n calcul orele si zilele de munc� la gr�din� a doi oameni trecuti de v�rsta de 60 de ani sau cheltuielile de transport. „Anul trecut era 6 lei kilogramul la soiul �sta. �n Piata Mare acum se v�nd si cu 7 lei, si cu 8. Cine caut� calitate, nu se uit� la pret“. La mos Petric�, un kilogram de rosii se poate s� fie chiar... o singur� rosie. Are tomate care c�nt�resc si 1.380 de grame bucata si deseori pretul se ajusteaz� �n favoarea cump�r�torului. Pe l�ng� „inim� de bou“ si Indiana Red, din gr�dina de la Unghi s�nt aduse si soiurile clasice de rosii. „Am mai plantat o rosie neagr� o �ncerc�m, abia acum �ncepe s� se coac�. La soiul Indiana Red am primit din tar� 5 seminte �n urm� cu doi ani si s-a adaptat bine �n gr�dina de la Unghi. Am prieteni �n 21 de judete cu care fac schimb de seminte. Am trimis gratuit la toti 21 seminte din soiul «inim� de bou»“, mai precizeaz� Petric� Trifan. �nainte s� iesim din hala pietei, o saun� �n arsita verii, mosul ne mai d� un pont: „La soiurile astea mari de rosii trebuie ap�, mult�, ap�….Multi m� �ntreaba cum de se fac asa mari, de 700-800 de grame si peste un kil: au crescut exact cum creste un copil mititel care are de toate. La mine au avut gunoi, ap� si sap�. Si mai trebuie ceva: s� fie mereu cur�tate de buruieni, adic� trebuie «g�dilite» tot timpul“.
|