Muzica f�r� frontiere
44 de „Vacante Muzicale la Piatra Neamt“ Nu, nu trebuie s� v� faceti probleme: muzica noastr� cult� are viitorul asigurat. Ea se pl�m�deste, se cizeleaz� si se perfectioneaz� �n institutiile noastre de profil, constiente de menirea lor. Acestea au dep�sit conceptul de scoal� obisnuit� si ca institutii cultivatoare si formatoare de art�, stimuleaz� perfectiunea.
Recitalul sustinut de studentii institutiilor noastre de �nv�t�m�nt superior din cea de a cincea zi a „Vacantelor...“, respectiv Universitatea de Art� „George Enescu“ din Iasi, Universitatea National� de Muzic� din Bucuresti si de Academia de Muzic� „Gheorghe Dima“ din Cluj a fost o demonstratie f�r� echivoc, nu numai a talentului si dorintei de perfectiune a protagonistiolor, ci si al nivelului �nalt al procesului didactic.
Ce prob� mai gr�itoare de atasament si dragoste pentru �nv�t�ceii lor ar exista dec�t faptul c� dasc�lii nu i-au l�sat singuri, s� se descurce cum pot �n aceste momente capitale pentru evolutia lor, c�nd �ncep s� calce pe primele trepte ale afirm�rii?! I-au �nsotit, i-au acompaniat si sustinut moral, insufl�ndu-le �ncrederea �n propriile forte, �n talentul si preg�tirea lor.
Este destul de greu si, f�r� �ndoial� c� i-am nedrept�ti pe unii, dac� din m�nunchiul celor 16 protagonisti, dintre care 4 slujesc vocea omeneasc�, restul fiind instrumentisti, palet� reprezentativ� pentru variatia si complexitatea actului muzical, am �ncerca o scalarizare valoric�, cu at�t mai mult cu c�t ei se g�sesc �n stadii diferite de preg�tire, iar fiecare instrument sau voce are propriile particularit�ti.
Prin forta �mprejur�rilor, exprim�ndu-mi optiunile, devin subiectiv. Am pretuit prestatia sopraneia Daniela Goria, interpret� a ariei din „Povestirile lui Hoffmnan“, o voce plin� de promisiuni, m� opresc asupra lui Gheorghe Sapca, cu vocea de bariton �n formare, care a interpretat �ntr-o manier� original� „Balada puricelui“ lui Musorgsky, partitur� grea, nu la �ndem�na oricui si subliniez tehnica si interpretarea lui Robert Ivanov, la fagot, un instrument mai putin obisnuit pentru noi. Nu-i pot ocoli pe Radu Morosanu si pe Florin Burlacu, unul naist, cel�lalt violoncelist, ambii cu frazare frumoas� si bine dozat�, pentru a m� opri, �n final, la ansamblul de percutie al nemtenilor nostri, condus de profesorul Alexandru Velescu. Chiar dac� au pus la �ncercare urechile noastre, ne-au dovedit, nu numai marea varietate a instrumentelor de percutie (din care mai lipseau destule), ci si sincronizarea si perfecta st�p�nire a instrumentelor, capabile s� teas� o anume muzicalitate.
Apreciem, de asemenea, calitatea acompaniamentului, asigurat de cadrele didactice ale institutiilor aflate �n concurs, respectiv doamna prof. Aurelia Simion, si lectorii universitari Br�ndusa Tudor, Ioana St�nescu si Raluca Ouatu, pietreanc� de-a noastr�. Spectacolul-recital al studentilor muzicieni au �nscris o pagin� foarte frumoas� si plin� de str�lucire a festivalului nemtean.
*
Spectacolul nocturn din Piata Turnului, a prilejuit publicului o sear� de mare satisfactie, gratie formatiei si �n acelasi timp proiectului „ArgEnTango“, ilustrative pentru muzica „Latino“.
A fost un spectacol bine �nchegat, f�r� c�ut�ri sofisticate si abateri de la rigorile genului, demonstrativ pentru ce dorea s� ofere publicului. Poate c� m� gr�besc �n aprecieri, dar a fost una din serile cele mai reusite ale festivalului nostru.
Tangoul este, f�r� �ndoial�, cel mai �ndr�git si mai practicat dans. Este la �ndem�na tinerilor si a v�rstnicilor, poate fi �nv�tat foarte repede, fiindc� nu are misc�ri obligatorii, prestabilite, si �mbin� �n mod fericit si pl�cerea misc�rii si bucuria melodiei. Si, s� m� bat� Dumnezeu dac� gresesc, cu altele mi s-a mai �nt�mplat, nu cred c� am auzit vreodat� un tango ur�t.
Se spune (de ce nu i-am crede pe cercet�tori si istorici?!?) c� tangoul a ap�rut pe la sf�rsitul veacului al XIX-lea, �n Argentina si Uruguay, t�ri �n ascensiune economic� si social�, adus probabil de c�tre sclavii proveniti din Africa. Dac� la �nceput s-a r�sp�ndit la periferiile marilor orase, ca dans al oamenilor simpli, cur�nd a p�truns si �n casele bogatilor si ale familiilor mai stilate, definindu-se pe �ncetul ca dans national.
Odat� cu trecerea timpului, a suferit numeroase influente ale diverselor culturi, dar �n Argentina si Uruguay a fost ridicat la rangul de art�, astfel �nc�t, nu �nt�mpl�tor Buenos-Aires este socotit ob�rsia si centrul tangoului.
Numerosi c�nt�reti, voci celebre, nenum�rate formatiuni orchestrale l-au cultivat si l-au r�sp�ndit, dar cel care s-a identificat cu tangoul si l-a ridicat pe culmi deosebite a fost Astor Piazzola, argentinianul care i s-a dedicat, �nchin�ndu-i numeroase compozitii, l-a modernizat f�r� s�-i altereze fibrele intime, i-a defininit caracterele si l-a p�zit de metamorfoze nepotrivite.
Nu f�r� sens, tangoul a fost supranumit „poezie �n doi“, „dansul dragostei si al pasiunii“, „pl�cere vinovat�“, dar cel mai mult �mi place faptul c� cei mai multi cercet�tori socotesc c� numele �i vine din latinescul „tangere“, ceea ce nu �nseamn� altceva dec�t „atingere“, delicatul contact dintre dou� persoane care �si transmit, �n timpul dansului, nevinovate efluvii de energie.
Mai trebuie s� spunem c� tangoul este frate bun cu bandoneonul, instrumentul cu burduf (din acelas gen cu armonica si cu acordeonul), dar cu claviatur� deosebit�, necunoscut la noi, dar f�r� de care, �n America Latin�, tangoul nu poate fi conceput.
ArgEnTango, formatiune bine �nchegat�, restr�ns� la cinci protagonisti, ne-a oferit o mostr� de m�iestrie artistic�, de valoare incontestabil�.
F�r� �ndoial�, c� sufletul formatiei este Analia Selis, aflat� pentru cea de a doua oar� pe scena festivalului nemtean, argentinianca/rom�nc� mignon� dar plin� de pasiune, cu glas penetrant si cu inflexiuni inconfundabile, din care musteste nuanta latino-american�, la fel de �ndr�gostit� - sunt convins - si de tara natal� si de cea de adoptiune, care a imprimat melodiilor noastre („Zaraza“ �nainte de toate) nuanta deloc nepotrivit� a c�ntecului argentinian. S-a dovedit spumoas�, nu i-a eclipsat pe ceilalti, cu care a f�cut un tot omogen si, �ntr-un dialog firesc, spiritual, nuantat, lipsit de vocatia de educator (folosit� de altii ?!?), a comunicat cu publicul, a devoalat semnificatiile tuturor pieselor interpretate, usur�nd �ntelegerea lor, f�r� s� cad� �n superficialitate.
Cuvinte de apreciere se cuvin compozitorului de faim�, pianistului, cl�parului, omului de fond, Mariano Castro, care st�p�neste bine instrumentul si �si dozeaz� perfect partea rezervat� din ansamblu, subliniind demersul sonor. Nu-i cunosc apetentele civice, dar faptul c� s-a integrat �n demersurile si formatia ArgEnTango si bucur� publicul din tara noastr�, �mi trezeste sentimentul c� iubeste Rom�nia.
Artist bine format, care st�p�neste perfect bandoneonul, Omar Massa, argentinianul care a fost atras de mirajul rom�nesc, ne-a onorat cu arta sa, bine integrat� �n ansamblu si a conferit spectacolului aura de autenticitate.
Am apreciat prestatia celui mai �nalt dintre membrii formatiei, a violonistului Rafael Butaru, st�p�n al instrumentului si care se integreaz� perfect �n ansamblu.
Nu �nt�mpl�tor l-am l�sat la urm� pe R�zvan Suma, nu numai ca sot al solistei, ci pentru c� �ncerc sentimentul (sper c� nu m� �nsel) c� este creierul formatiei, cel care �i creeaz� elementele de baz�, �ntr-o armonie remarcabil�.
�nchei, declar�ndu-mi �ntreaga pretuire pentru o formatie foarte bine orientat�, care �si cunoaste propriile capacit�ti dar cunoaste si �ntelege publicul, pe care �l onoreaz� si pe care �nceac� s� nu-l dezam�geasc�. Ceea ce reuseste din plin.
|