Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2017
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 8 Iulie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Muzica fãrã frontiere

44 de „Vacante Muzicale la Piatra Neamt“

Nu, nu trebuie sã vã faceti probleme: muzica noastrã cultã are viitorul asigurat. Ea se plãmãdeste, se cizeleazã si se perfectioneazã în institutiile noastre de profil, constiente de menirea lor. Acestea au depãsit conceptul de scoalã obisnuitã si ca institutii cultivatoare si formatoare de artã, stimuleazã perfectiunea.
Recitalul sustinut de studentii institutiilor noastre de învãtãmânt superior din cea de a cincea zi a „Vacantelor...“, respectiv Universitatea de Artã „George Enescu“ din Iasi, Universitatea Nationalã de Muzicã din Bucuresti si de Academia de Muzicã „Gheorghe Dima“ din Cluj a fost o demonstratie fãrã echivoc, nu numai a talentului si dorintei de perfectiune a protagonistiolor, ci si al nivelului înalt al procesului didactic.
Ce probã mai grãitoare de atasament si dragoste pentru învãtãceii lor ar exista decât faptul cã dascãlii nu i-au lãsat singuri, sã se descurce cum pot în aceste momente capitale pentru evolutia lor, când încep sã calce pe primele trepte ale afirmãrii?! I-au însotit, i-au acompaniat si sustinut moral, insuflându-le încrederea în propriile forte, în talentul si pregãtirea lor.
Este destul de greu si, fãrã îndoialã cã i-am nedreptãti pe unii, dacã din mãnunchiul celor 16 protagonisti, dintre care 4 slujesc vocea omeneascã, restul fiind instrumentisti, paletã reprezentativã pentru variatia si complexitatea actului muzical, am încerca o scalarizare valoricã, cu atât mai mult cu cât ei se gãsesc în stadii diferite de pregãtire, iar fiecare instrument sau voce are propriile particularitãti.
Prin forta împrejurãrilor, exprimându-mi optiunile, devin subiectiv. Am pretuit prestatia sopraneia Daniela Goria, interpretã a ariei din „Povestirile lui Hoffmnan“, o voce plinã de promisiuni, mã opresc asupra lui Gheorghe Sapca, cu vocea de bariton în formare, care a interpretat într-o manierã originalã „Balada puricelui“ lui Musorgsky, partiturã grea, nu la îndemâna oricui si subliniez tehnica si interpretarea lui Robert Ivanov, la fagot, un instrument mai putin obisnuit pentru noi. Nu-i pot ocoli pe Radu Morosanu si pe Florin Burlacu, unul naist, celãlalt violoncelist, ambii cu frazare frumoasã si bine dozatã, pentru a mã opri, în final, la ansamblul de percutie al nemtenilor nostri, condus de profesorul Alexandru Velescu. Chiar dacã au pus la încercare urechile noastre, ne-au dovedit, nu numai marea varietate a instrumentelor de percutie (din care mai lipseau destule), ci si sincronizarea si perfecta stãpînire a instrumentelor, capabile sã teasã o anume muzicalitate.
Apreciem, de asemenea, calitatea acompaniamentului, asigurat de cadrele didactice ale institutiilor aflate în concurs, respectiv doamna prof. Aurelia Simion, si lectorii universitari Brîndusa Tudor, Ioana Stãnescu si Raluca Ouatu, pietreancã de-a noastrã. Spectacolul-recital al studentilor muzicieni au înscris o paginã foarte frumoasã si plinã de strãlucire a festivalului nemtean.

*
Spectacolul nocturn din Piata Turnului, a prilejuit publicului o searã de mare satisfactie, gratie formatiei si în acelasi timp proiectului „ArgEnTango“, ilustrative pentru muzica „Latino“.
A fost un spectacol bine închegat, fãrã cãutãri sofisticate si abateri de la rigorile genului, demonstrativ pentru ce dorea sã ofere publicului. Poate cã mã grãbesc în aprecieri, dar a fost una din serile cele mai reusite ale festivalului nostru.
Tangoul este, fãrã îndoialã, cel mai îndrãgit si mai practicat dans. Este la îndemâna tinerilor si a vârstnicilor, poate fi învãtat foarte repede, fiindcã nu are miscãri obligatorii, prestabilite, si îmbinã în mod fericit si plãcerea miscãrii si bucuria melodiei. Si, sã mã batã Dumnezeu dacã gresesc, cu altele mi s-a mai întâmplat, nu cred cã am auzit vreodatã un tango urât.
Se spune (de ce nu i-am crede pe cercetãtori si istorici?!?) cã tangoul a apãrut pe la sfârsitul veacului al XIX-lea, în Argentina si Uruguay, tãri în ascensiune economicã si socialã, adus probabil de cãtre sclavii proveniti din Africa. Dacã la început s-a rãspîndit la periferiile marilor orase, ca dans al oamenilor simpli, curând a pãtruns si în casele bogatilor si ale familiilor mai stilate, definindu-se pe încetul ca dans national.
Odatã cu trecerea timpului, a suferit numeroase influente ale diverselor culturi, dar în Argentina si Uruguay a fost ridicat la rangul de artã, astfel încât, nu întâmplãtor Buenos-Aires este socotit obârsia si centrul tangoului.
Numerosi cântãreti, voci celebre, nenumãrate formatiuni orchestrale l-au cultivat si l-au rãspândit, dar cel care s-a identificat cu tangoul si l-a ridicat pe culmi deosebite a fost Astor Piazzola, argentinianul care i s-a dedicat, închinându-i numeroase compozitii, l-a modernizat fãrã sã-i altereze fibrele intime, i-a defininit caracterele si l-a pãzit de metamorfoze nepotrivite.
Nu fãrã sens, tangoul a fost supranumit „poezie în doi“, „dansul dragostei si al pasiunii“, „plãcere vinovatã“, dar cel mai mult îmi place faptul cã cei mai multi cercetãtori socotesc cã numele îi vine din latinescul „tangere“, ceea ce nu înseamnã altceva decât „atingere“, delicatul contact dintre douã persoane care îsi transmit, în timpul dansului, nevinovate efluvii de energie.
Mai trebuie sã spunem cã tangoul este frate bun cu bandoneonul, instrumentul cu burduf (din acelas gen cu armonica si cu acordeonul), dar cu claviaturã deosebitã, necunoscut la noi, dar fãrã de care, în America Latinã, tangoul nu poate fi conceput.
ArgEnTango, formatiune bine închegatã, restrânsã la cinci protagonisti, ne-a oferit o mostrã de mãiestrie artisticã, de valoare incontestabilã.
Fãrã îndoialã, cã sufletul formatiei este Analia Selis, aflatã pentru cea de a doua oarã pe scena festivalului nemtean, argentinianca/româncã mignonã dar plinã de pasiune, cu glas penetrant si cu inflexiuni inconfundabile, din care musteste nuanta latino-americanã, la fel de îndrãgostitã - sunt convins - si de tara natalã si de cea de adoptiune, care a imprimat melodiilor noastre („Zaraza“ înainte de toate) nuanta deloc nepotrivitã a cântecului argentinian. S-a dovedit spumoasã, nu i-a eclipsat pe ceilalti, cu care a fãcut un tot omogen si, într-un dialog firesc, spiritual, nuantat, lipsit de vocatia de educator (folositã de altii ?!?), a comunicat cu publicul, a devoalat semnificatiile tuturor pieselor interpretate, usurând întelegerea lor, fãrã sã cadã în superficialitate.
Cuvinte de apreciere se cuvin compozitorului de faimã, pianistului, clãparului, omului de fond, Mariano Castro, care stãpâneste bine instrumentul si îsi dozeazã perfect partea rezervatã din ansamblu, subliniind demersul sonor. Nu-i cunosc apetentele civice, dar faptul cã s-a integrat în demersurile si formatia ArgEnTango si bucurã publicul din tara noastrã, îmi trezeste sentimentul cã iubeste România.
Artist bine format, care stãpâneste perfect bandoneonul, Omar Massa, argentinianul care a fost atras de mirajul românesc, ne-a onorat cu arta sa, bine integratã în ansamblu si a conferit spectacolului aura de autenticitate.
Am apreciat prestatia celui mai înalt dintre membrii formatiei, a violonistului Rafael Butaru, stãpân al instrumentului si care se integreazã perfect în ansamblu.
Nu întâmplãtor l-am lãsat la urmã pe Rãzvan Suma, nu numai ca sot al solistei, ci pentru cã încerc sentimentul (sper cã nu mã însel) cã este creierul formatiei, cel care îi creeazã elementele de bazã, într-o armonie remarcabilã.
Închei, declarându-mi întreaga pretuire pentru o formatie foarte bine orientatã, care îsi cunoaste propriile capacitãti dar cunoaste si întelege publicul, pe care îl onoreazã si pe care înceacã sã nu-l dezamãgeascã. Ceea ce reuseste din plin.

Articol afisat de 1455 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil RÃZESU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective