Cu g�ndul la semeni
44 de „Vacante Muzicale la Piatra Neamt“
Dr.
Cum? Unde s-a mai v�zut asa ceva? Un conferentiar universitar, dasc�l de mare prestigiu, care se coboar� p�n� la postura celui care �ntoarce sau aseaz� paginile partiturilor de pian ale artistului care sustine un program?
Da, cu respect, s�rum�na, doamn� Mihaela Spiridon. V-am urm�rit cu atentie, cunosteati partitura la perfectie. Nu ati ezitat o singur� clip� si nu ati creat pianistului emotii. Ati contribuit la reusita actului artistic si de pe scaunul acela, numai aparent f�r� �nsemn�tate. Nu ati cobor�t, ci ati urcat �n ochii si �n pretuirea publicului.
...
Dintre toate genurile muzicii clasice, muzica de camer� este, f�r� �ndoial�. cel mai dificil si mai pretentios. Cei care i se dedic� reclam� un plus de st�p�nire a instrumentelor, un plus de talent si m�iestrie, pentru ca expresia muzical� s� fie cea scontat�, adic� maximal�.
Acelasi lucru se �nt�mpl� si cu ascult�torul de muzic� de camer�, pentru care este necesar� o educatie muzical� mai insistent� si de durat�. Dar cei cei care ajung s-o �nteleag� sunt oameni �mpliniti, care se pot bucura �n mai multe feluri de arta f�r� egal a sunetelor.
Un festival cu ponderea „Vacantelor muzicale la Piatra Neamt“ nu putea eluda muzica de camer�. Cei doi solisti care au sustinut concertul celei de a patra zi, violoncelistul R�zvan Suma si pianistul Horia Mihail, tineri dar �n deplin� maturitate, s-au contopit cu instrumentele lor, la fel de greu de st�p�nit, dar au reusit s� intre �n rezonant� cu publicul venit s�-i asculte, care i-a r�spl�tit cu cuvenite si meritate aplauze. Nu fiindc� rom�nul aplaud� orice, ci pentru c� cei doi au avut darul s� se apropie de sufletul celor prezenti si le-a satisf�cut valentele.
Ne oprim putin asupra instrumentelor. �n marea familie a acestora, vioara este socotit� nu numai regina tuturor instrumentelor, ci si fiica, t�n�ra r�sf�tat� si vioaie, care a mostenit de la �naintasi talentul si este dornic� s�-i dep�seasc�, �n vreme ce violoncelul este considerat tat�l, mai asezat si mai molatec dec�t fiica, iar contrabasul �l reprezint� pe bunic, cel care d� profunzime si tr�inicie familiei. Nu, n-am uitat viola, intermediar� �ntre fiic� si tat� si care poate fi o alt� surioar� sau chiar o m�tus�.
Violoncelul este un instrument greu, nu doar la figurat, are un timbru melancolic, cu vibratie mai temperat�, mai p�trunz�toare, nu este la fel de vioi ca vioara, dar e capabil s� realizeze arabescuri sonore deosebit de frumoase si s� permit� interpret�ri de mare valoare.
Dup� �ncheierea r�zboiului, �n perioada grea de foamete si transhumant� c�tre vestul t�rii, ceva mai avut, �ncercam s�-mi aflu drumul �n muzic�. G�sisem �n podul liceului („V. Alecsandri“ din Galati), un violoncel vechi, de care eram foarte bucuros. L-am adus, pe c�t posibil, la lumin�, i-am �ncropit corzi din s�rm�, dar foloseam un arcus de vioar�, c� altul nu aveam. �ncepusem s� iau lectii cu profesorul de muzic�, �ncepusem s� cunosc tainele instrumentului dar era greu, lipseau partiturile, experienta altora, si �mi d�deam seama c� nu era ce-mi doream. C�nd p�rintii au reusit s�-mi cumpere o vioar�, am abandonat violoncelul, dar nu f�r� a-i p�stra o respectuoas� afectiune.
Pianul face parte din instrumentele cu coarde lovite (ca si tambalul), este cel mai complex instrument muzical, cu cea mai larg� deschidere �n spectrul vibratiilor sonore, singurul care se �ntinde si acoper� opt octave si care este apt s� emit� acorduri absolute, gratie celor 10 corzi diferite (20 pentru patru m�ini) care pot vibra simultan, acoperitoare pentru orice partitur�. Vechimea lui se apropie de 1.000 de ani, a cunoscut numeroase metamorfoze p�n� la forma actual�, se bucur� de constructori care i s-au dedicat �n exclusivitate, devenite m�rci de exceptie. Fiecare instrument are propria personalitate, propria sonoritate si nu seam�n� cu altul. Istoria pianului este la fel de bogat� pe c�t de frumoas�.
Studiul pianului nu este deloc usor. Des�v�rsirea este greu de atins si nu e dificil de explicat, dac� ne g�ndim c� fiecare m�n� citeste propria sa partitur�, diferit� de a celeilalte, dar ochiul trebuie s� le parcurg� simultan. Pentru pianisti, factorul tehnic� are o pondere cu totul particular�, de esent�. Dar ceea ce trebuie spus este c� nu tehnica �i departajeaz�, ci interpretarea, cea mai valoroas� calitate a oric�rui artist muzician si care, �n cazul pianului, rezult� din alte coordonate dec�t pentru instrumentele cu corzi si arcus. Pianisti sunt destul de multi, dar des�v�rsiti mult mai putini, chiar dac� st�p�nesc tehnica. Ei sunt creditati cu un plus de tenacitate, se confund� cu instrumentul mai mult dec�t ceilalti artisti, dornici s� �mp�rt�seasc� celor din jur, din m�iestria lor.
Sunt convins c� R�zvan Suma si Horia Mihail, protagonistii concertului din cea de a patra zi a festivalului, au o colaborare �ndelungat�. Ei nu au l�sat impresia a doi instrumentisti care c�nt� �mpreun�, un solist si un acompaniator, ci s-au completat �n mod fericit, si-au contopit eforturile si arta interpretativ� si au realizat un c�mp sonor unic si indivizibil, de calitate, care a impresionat �n cel mai �nalt grad.
�nainte de a �ncheia cronica zilei, nu c� as fi mare amator de statistici, dar mi-a trecut prin minte c� ar fi interesant� o cercetare care s� stabileasc� num�rul de piane existente la suta de mii de locuitori, valoarea de referint� pentru majoritatea indicatorilor. Ar fi �nc� un test pentru deschiderea rom�nului pentru actul de cultur�, din care muzica face parte. Oare unde ne-am afla pe graficul Uniunii Europene?!?
Poate c� .... e mai bine s� nu aflu.
*
Seara muzicii de promenad�... A fost...
Cronicarul si-a luat boii lui Dumnezeu �n cap si... tace. �mbufnat.
Din respect pentru public. Si pentru muzic�.
|