Poli�i�tii nem�eni dau „cea��“ carabinierilor
• un t�n�r ofi�er de la Serviciul Investiga�ii Criminale lucreaz� �n Italia, pentru prinderea infractorilor rom�ni • activitatea sa este at�t apreciat�, �nc�t i-a fost prelungit contractul • Profesionalismul poli�i�tilor nem�eni este, �nc� o dat�, recunoscut, dup� ce un t�n�r ofi�er de la Serviciul de Investiga�ii Criminale a uimit carabinierii italieni. Dovada o constituie faptul c� el a fost rugat s� mai r�m�n� o lun� �n capitala Italiei, pentru a veni de hac infractorilor. Av�nd �n vedere num�rul tot mai mare de infrac�iuni comise de cet��eni str�ini �n statele din Occident, poli�i�tii din ��rile respective au solicitat sprijinul omologilor rom�ni, pentru a combate aceste fapte. A�a se face c�, de c��iva ani, mai mul�i oameni ai legii de la noi au fost deta�a�i, pentru perioade limitate, s� lucreze �n diverse ��ri europene. Pentru c� parteneriatul a dat roade, tradi�ia a continuat �i, astfel, anul acesta, a venit r�ndul unui poli�ist din Neam� s� arate ce �tie colegilor italieni. Selectarea lucr�torilor de poli�ie se face de c�tre Ministerul de Interne, iar criteriile esen�iale ce stau la baza acestor deta��ri s�nt cunoa�terea la perfec�ie a unei limbi str�ine, �n special engleza, precum �i o carte de vizit� profesional� irepro�abil�. �n aceste condi�ii, reprezentan�ii Ministerului, care au avut de unde selecta, pentru c� fiecare inspectorat �i-a desemnat un candidat, l-au ales pe subinspectorul Codru� Pandele, de la Serviciul de Investiga�ii Criminale Neam�. Ofi�erul, care are mai pu�in de 30 de ani, se ocup�, acum, de combaterea infrac�iunilor comise de cona�ionali �n str�in�tate. A�a se face c�, pe data de 17 martie, Codru� Pandele a �nceput s� lucreze cu carabinierii la Roma, �n capitala Peninsulei, pentru a st�rpi fenomenului furturilor din buzunare, comise de ho�ii rom�ni. Ofi�erul nem�ean a fost trimis pentru o lun�, urm�nd ca, pe data de 17 aprilie, s� se �ntoarc� �n �ar�. Pentru c� rezultatele ob�inute de acesta au fost foarte bune, poli�i�tii italieni au solicitat Ministerului de Interne s� �i prelungeasc� �ederea, �n speran�a c� ho�ii din buzunare vor fi tot mai pu�ini. Reprezentan�ii IGPR au aprobat aceast� cerere, iar poli�istul de la SIC va mai r�m�ne, cel pu�in teoretic, p�n� pe 17 mai �n Italia, dac� nu va exista o nou� solicitare de prelungire. „De mai bine de o lun� �i jum�tate, subinspectorul Codru� Pandele este deta�at �n Italia �i, pentru c� munca sa a dat roade, a fost solicitat s� r�m�n�. Este mai mult dec�t onorant acest fapt �i dovede�te c� judiciari�tii rom�ni pot face fa�� oric�ror provoc�ri“, a declarat comisar Florin Amih�esei, �eful Serviciului de Investiga�ii Criminale Neam�. Este pentru prima dat� c�nd un poli�ist nem�ean este desemnat s� colaboreze cu cei occidentali, dar, odat� deschis drumul, este de a�teptat ca seria parteneriatelor de acest gen s� continue. Pe de alt� parte, al�i oameni ai legii din jude�ul nostru fac parte din for�e de poli�ie care au ca scop men�inerea p�cii, din diverse zone de conflict de pe glob. �n acest moment, s�nt 5 poli�i�ti nem�eni care asigur� lini�tea locuitorilor din Kosovo, iar munca lor a fost apreciat�.
Cum opereaz� �u�ii
�n lumea interlop�, ho�ii din buzunare constituie o categorie aparte, fiind numi�i, �n argou, �u�i sau silesari. Al�turi de �pringari, cei care fur� din apartamente �i case, ace�tea se bucur� de o mare trecere �i, odat� ajun�i �n penitenciar, s�nt o categorie privilegiat� de infractori, deoarece �i asum� riscuri. Ei se consider� superiori altor borfa�i care, de multe ori, s�nt dispu�i s� devin� violen�i pentru a jefui. Ho�ii din buzunare ac�ioneaz� prin mijloacele de transport �n comun sau �n locuri aglomerate, �n echipe de trei sau patru persoane, �i fiecare are un rol bine stabilit. Doi creeaz� o busculad� sau se ceart� pentru a distrage aten�ia, moment �n care ho�ul ac�ioneaz�. Apoi, portofelul sau banii s�nt plasa�i imediat. Chiar dac� victima se sesizeaz�, prada este de mult la altul care, �n aparen��, nici nu-i cunoa�te. Trebuie �tiut faptul c� ho�ii de buzunare se �mbrac� elegant, pentru a nu bate la ochi �i pentru a poza �n persoane onorabile. O alt� metod� de furt este cea denumit� „haina“, care se practic� �n pie�e �i magazine. Pe m�na st�ng� se poart�, de regul�, o geac� sau un sacou, cu care se acoper� buzunarul sau geanta victimei. Apoi pe sub acestea, cu m�na dreapt� se opereaz�. „Munca“ este mult u�urat�, dac� se observ� din timp �n care buzunar se afl� banii. Un loc de unde se aleg victimele s�nt sediile b�ncilor. Persoana vizat� care a scos banii este urm�rit� pas cu pas, p�n� ce este prins� la �nghesuial� �i „lucrat�“, dac� se poate, miz�ndu-se pe faptul c� sumele scoase au ca destina�ie achizi�ionarea unor bunuri.
Cele mai sigure victime se dovedesc a fi b�tr�nii, dar mai ales cei care au consumat b�uturi alcoolice, pentru c� nu mai reac�ioneaz� la o �mbr�ncire sau la o busculad�. S�nt evitate persoanele tinere, pentru c� au prezen�� de spirit.
|