Despre tic�losie, „micii dumnezei“ si „pesteronauti“
Reporter: E un moment aniversar pentru dumneavoastr�, prilej de
bilant. �ns� este �n prezentul apropiat o „p�tanie“ ce nu are cum s�
nu fi l�sat un gust amar si s� nu umbreasc� realiz�rile de p�n�
acum. Modul �n care ati fost �ndep�rtat de la conducerea Bibliotecii
Judetene. V-ati �mp�cat cu g�ndul?
Adrian Alui Gheorghe: Evident c� nu m-am �mp�cat nici cu g�ndul,
nici cu situatia �n sine. Nu am ajuns �n cultura mare si nici �n
administratie prin concurs de �mprejur�ri politice, ci am venit cu
studii la zi, cu practic�, cu rezultate cuantificabile. Am ajuns la
Bibliotec� nu �n c�utare de un loc de munc�, ci dup� ce am renuntat
prin demisie din functia de director al Directiei pentru Cultur� a
Judetului, din calitatea de functionar public. Am renuntat la un post
ministeriabil pentru performant� la nivelul bibliotecii si am �ncercat
s� pun judetul nostru pe o ipotetic� hart� cultural� national�. Si as fi
reusit, dup� reactia formidabil� a unor institutii si personalit�ti, dup�
demiterea abuziv�, care consider� actul �n sine o executie demn�
de anii 50!
Rep.: Ce s-a �nt�mplat de fapt la renumita „examinare“? Ati fost
„lucrat“ politic?
A.A.G: Domnul Mihai Ciubotaru, celebrul nostru magistrat de la
Curtea Suprem�, spunea, concluziv, �ntr-o luare de pozitie public�:
„Evident, Adrian Alui Gheorghe este victima mediocrit�tii, a
nonvalorii, a prostiei si a imposturii. Ar trebui s� ne fie rusine“. Iar
Traian Stef, �n editorialul revistei „Familia“ de la Oradea spune, �ntre
altele: „De o lun� �ncoace se discut� despre �nl�turarea lui Adrian
Alui Gheorghe de la conducerea Bibliotecii Judetene Neamt. Ar fi
fost al patrulea an de directorat al s�u, dar a fost stopat �n urma
evalu�rii anuale... (...) Pe oficialul politic de ast�zi nu l-a �nv�tat
nimeni c� valoarea este aceea care integreaz� functia. Ceea ce stie
el este c� functia face valoarea“. Iar publicatia „The Epoch Time
Rom�nia“, cu deschidere spre str�in�tate, public� o analiz� a
cazului sub titlul: „Fata g�unoas� a sistemului r�njeste din nou.
Adrian Alui Gheorghe sau despre epur�rile din post-comunism“.
Mai pot oferi c�teva zeci de asemenea etichet�ri. Trageti
dumneavoastr� concluziile.
Rep.: Ce v� reprosati? Legat de acel episod, dar si referitor la
activitatea dumneavoastr� de p�n� �n prezent?
A.A.G.: �mi reprosez o prea mare �ncredere �n indivizii din preajm�,
mare parte dezam�gitoare figuri, capabile s� te loveasc� din orice
pozitie. Povestea �n sine a avut si o parte bun�: am v�zut c�
solidaritatea mai este posibil� �n societatea de azi, mi-am reevaluat
amicii, am v�zut fata tic�losiei cum r�njeste de dup� colt. Tic�losia
institutional�, tic�losia individual�. Am v�zut oameni cu functii
vremelnice comport�ndu-se precum „mici dumnezei“, �n intimitatea
lor creste din fiecare c�te un mic Ceausescu. S�ntem, din p�cate, o
societate profund bolnav�, needucat�, acultural�, prea adesea si
credinta este o ipocrizie pentru multi. Un vicepresedinte, care a fost
sef de comisie la evaluarea mea, tocmai se �ntorsese de pe Athos,
p�truns de cele sfinte, ca apoi s� m� „execute“ f�r� nici un complex.
C�rtile mele, premiile, titlurile, cursurile de management european
si national, rezultatele efective ale activit�tii din Bibliotec�, nu au
avut nicio valoare �n fata proasp�tului reciclat „�ntru sfintenie“ pe
Athos. �n fata unui „pesteronaut“ nici Einstein nu are vreo valoare,
Biblioteca din Alexandria a fost incendiat� de acelasi tip de indivizi
lasi, f�r� scrupule.
Rep.: Dup� experienta tr�it�, veti abandona „viata public�“, �n
sensul de a mai ocupa functii de conducere? V� veti dedica
exclusiv vietii culturale?
A.A.G.: Nici �ntr-un caz. Mai am multe lucruri de f�cut, ocupantii
vremelnici �si urmeaz� conditia. Noi avem r�bdare.
Rep.: Mai e nevoie de oameni de cultur� si de cultur� �n Rom�nia?
Societatea, �n ansamblul ei, mai pretuieste valorile culturale sau
simtiti cumva c� faceti parte dintr-o minoritate ce se reduce pe zi ce
trece?
A.A.G.: Evident c� este nevoie, altfel am ajunge afganii Europei.
Dac� m-ar �ntreba cineva, rapid, de ce au disp�rut civilizatiile maya
sau altele la fel de celebre, al�turi de natii glorioase alt� dat�, as
r�spunde rapid c� au disp�rut datorit� faptului c� au l�sat propria
cultur� s� piar�. Dac� sufletul unei societ�ti e cultura acelei
societ�ti, e clar c� un trup decerebrat si f�r� sensibilitate dispare
iremediabil. Natia rom�n� pare s� fie pe aceast� pant�, a pierderii
identit�tii culturale, a „aneantiz�rii“ propriului suflet. Se motiveaz�
(de c�tre „politicieni“) constant c� „e criz�“ si �n vreme de criz� toti
trebuie s� fim tinichigii, salahori, agricultori, s� l�s�m deoparte
fanteziile si visele alambicate, s� ne �nfigem piciorele ad�nc �n
p�m�nt, s� tragem aer �n piept si s� ne dumirim pe ce lume tr�im. Si
�n vreme de criz� primul lucru pe care trebuie s�-l t�iem dintre
priorit�ti e visul. Sau cultura. T�iem din banii pentru c�rti, pentru
spectacole, pentru muzic�, pentru pictur�. S� ne �ntoarcem �n
pesteri, c� e criz�. S� ne sf�siem unii pe altii, c� e criz�. S� ne
sp�l�m creierele, c� e criz�. S� ne dispretuim propria istorie, c� e
criz�. S� ne fie rusine c� s�ntem normali, c� e criz�. Cam asta e...!
Rep.: Ce proiecte are �n acest moment scriitorul Adrian Alui
Gheorghe?
A.A.G.: As l�sa deoparte romanul la care lucrez, volumul de versuri
�n preg�tire pentru editur�, pentru a pune la cale o carte despre
„caracterele vremii noastre“, despre cozile de topor din lumea
cultural�, despre fata „poliedric�“ a individului contemporan. Ar iesi
o comedie trist�.
CASETA
Adrian Alui Gheorghe s-a n�scut la 6 iulie 1958, �n Grum�zesti,
Neamt. Absolvent al Facult�tii de Filologie din cadrul Universit�tii
„Al.I.Cuza“ din Iasi, specializarea Rom�n� - Limba latin� cu licenta
�n anul 1986, cu teza „Paradigma erosului �n poezia lui Ovidius“.
Doctor �n Filologie din anul 2004 cu teza „Tinerete f�r� b�tr�nete si
sentimentul tragic al timpului“ (Universitatea Cuza Iasi). Este
membru al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia din 1990 si membru �n
Consiliul de Conducere al acestei uniuni �n perioada 1996 - 2010;
membru al PEN Clubului Rom�n din anul 1990 si vicepresedinte al
PEN Clubului Rom�n �n perioada 2014- 2016; director al
Complexului Muzeal Judetean Neamt �n perioada 1992 - 1993;
director al Directiei pentru Cultur� a judetului Neamt din anul 1995
p�n� �n anul 2000 si din 2004 p�n� �n anul 2013; director al
Bibliotecii Judetene „G. T. Kirileanu“ Neamt din anul 2013; co-
fondator si director al revistei de cultur� „Antiteze“ �n perioada 1996
- 2007; director al revistei de cultur�, arte, atitudini „Conta“, din anul
2010; profesor asociat la Facultatea de Muzic� din Piatra Neamt,
filial� a Academiei de Muzic� „Gheorghe Dima“ din Cluj Napoca,
din anul 2005; deputat de Neamt �n legislatura 2004 - 2008 (iulie -
decembrie 2008); membru al Academiei Oamenilor de Stiint� din
Rom�nia din anul 2012.
|