Liviu Dragnea e singurul r�spunz�tor de posibilele esecuri ale lui Grindeanu
Este de notorietate faptul c� propunerile pentru functia de prim -ministru, Sevil Shhaideh si Sorin Grindeanu, au fost opera exclusiv� a autocratului PSD, Liviu Dragnea. Pentru Sevil Shhaideh, Dragnea a cerut CEX-ului un mandat �n alb si l-a primit. Pentru numirea lui Sorin Grindeanu, Dragnea a cerut CEX-ului mandat pe 28 decembrie 2016 si acesta nefiind prea cunoscut, a trebuit s� garanteze pentru el. P�n� acum o lun�, opinia public� a fost intoxicata de Liviu Dragnea si compania, cu informatia c� Guvernul Grindeanu a fost si este foarte bun. A urmat mascarada cu Raportul de evaluare, �ntocmit de fostul primar PD-L Darius V�lcov, care a demonstrat contrariul, c� Guvernul este incompetent. Dup� „Ceaslovul“ lui V�lcov, Guvernul Grindeanu a realizat Programul de guvernare doar �n proportie de 40%. Grupul nemultumitilor din CEX, �n frunte cu presedintele executiv PSD, Nicolae B�d�l�u, a decretat furios c� „PSD are suficienti oameni valorosi pentru a-i pune ministri si premier“. Grupul furiosilor nu-si mai putea reprima frustrarea c� nu au putut contribui cu propuneri la formarea Guvernului, din cauza autocratului Dragnea, care le-a confiscat acest drept seniorial. Pe 14 iunie, membrii Guvernului au fost fortati, la limita Constitutiei, s�-si dea demisiile �n bloc. Grindeanu a refuzat s� demisioneze si a sustinut c� dac� guvernarea este un esec, s�-si asume esecul si Dragnea. Demisioneaz� numai �mpreun� cu acesta. Conclavul celor 68 de membri CEX au proiecte mari �n leg�tur� cu noul Guvern Dragnea II si pentru aceasta i-au retras sprijinul politic lui Grindeanu si l-au exclus. La o dezbatere public� la Antena 3, Guvernul Grindeanu a primit note de 7 si 8. Marele guru al PSD, Codrin Stef�nescu a apreciat doct c� pentru un Program de Guvernare at�t de ambitios, este nevoie de un Guvern de nota 15. Nota 15 devoaleaz� c�t de „realist“ este �n aplicare programul de guvernare si c� sanctionarea lui Grindeanu are cu totul alte motivatii.
Nu stiu ce a urm�rit Dragnea, dar a riscat s� sparg� alianta PSD + ALDE. Dragnea a declarat c� nu a sustinut retragerea sprijinului politic al lui Grindeanu si c� �n partea a doua a sedintei, urma s� aib� loc o „dezbatere constructiv�“, pentru a g�si m�suri de redresare pentru Guvern. Si Gabriela Firea a sustinut c� dac� atunci Grindeanu nu ar fi p�r�sit sedinta, nu ar fi avut loc sanctionarea sa. Aceasta este o minciun�, pentru c� „ridicarea sprijinului politic“ a fost premeditat�. T�riceanu s-a dat de gol, aplic�nd sanctiunea respectiv� �n sedinta ALDE, cu trei ore �nainte de sedinta PSD. Grindeanu a aflat si a considerat inutil s� mai r�m�n� la sedint�. Zarurile fuseser� aruncate. Dac� lui Grindeanu nu i se retr�gea sprijinul politic, conflictul ALDE - PSD era iminent.
Motiunea - „Lipsa de bun simt a lui Grindeanu“ trimite �n derizoriu atributiile Parlamentului
Sub titlul „Rom�nia nu poate fi confiscat�“, motiunea PSD + ALDE �mpotriva grupului Ponta - Grindeanu -Jianu nu reuseste s� indice nici o �nc�lcare Constitutional� sau legislativ�, prin care acest grup ar fi „confiscat“ Rom�nia. Singura imputatie f�cut� premierului este c� a �nc�lcat „Codul bunurilor maniere“ si nu a dat dovad� de bun simt ca s� demisioneze la solicitarea unor membri CEX. Acestia au taxat refuzul ca lips� de simt moral si democratic. P�n� la vestita sedinta a CEX-ului din 14 iunie, nu am v�zut �n spatiul public nici un indiciu c� Sorin Grindeanu guverneaz� prost, sau c� o face dup� alt program de guvernare, dec�t cel al PSD-ului. Pe 6 iunie, Liviu Dragnea declara public c� nu exist� nici un motiv si nici o intentie de schimbare a Guvernului, pe care l-a l�udat f�r� rezerve. �n mod firesc, motiunea ar fi trebui s� contin� pasaje importante din „Raportul de evaluare“ �ntocmit de Darius V�lcov, din care s� �ntelegem c� refuzul lui Grindeanu de a demisiona nu se justific� legal. Curios a fost faptul c� Liviu Dragnea nu i-a cerut demisia lui Grindeanu, dar a �ncercat s�-i cumpere functia, oferindu-i la schimb alte functii �n stat, mult mai b�noase. Grindeanu a refuzat ofertele, spre admiratia membrilor PSD cu state vechi. Prin continutul ei, motiunea impune Parlamentului s� se implice �n rezolvarea problemelor interne ale coalitiei PSD + ALDE, ceea ce este total neconstitutional. Motiunea contine o serie de �ntreb�ri, la care Parlamentul este solicitat s� r�spund� imediat prin vot, c�nd, �n realitate, pentru a r�spunde coerent, Parlamentul ar trebui s� constituie cel putin o comisie de anchet�. Ineditul situatiei r�m�ne antologic, partidul de guvern�m�nt �si tr�nteste prin motiune de cenzur� propriul Guvern. Premier� mondial�. Fostii ministri, care sunt si parlamentari, sunt obligati de disciplina de partid s� voteze motiunea def�im�rii lor. Multi dintre ei sper�nd c� �n pretul votului sinucigas, s� fie inclusi �n viitorul Guvern Dragnea II, cu un nou portofoliu de ministri. Indiferent de rezultatul motiunii, Liviu Dragnea va avea aceeasi soart� ca si Victor Ponta, dup� alegerile prezindentiale din 2014. Atunci, Liviu Dragnea l-a fortat pe Victor Ponta s� candideze pentru Cotroceni, miz�ndu-se pe faptul c� indiferent de rezultat, PSD, va sc�pa de acesta, din fruntea partidului. Conducerea PSD, prin motiunea depus� nu face dec�t s� transpun� �n practic� solicitarea str�zii, din protestele din februarie, �mpotriva Ordonantei 13: „Acest Guvern trebuie s� plece!“ Nu m� �ndoiesc c� dup� motiune, indiferent de rezultat, PSD r�m�ne un partid bine organizat, puternic, dar nu se stie ce fel de partid. Un PSD cu acelasi tip de conducere, obedient� fat� de lider, cu oameni de str�nsur� de prin alte partide si care mimeaz� democratia intern� de partid, sau un PSD cu o viat� intern� dinamic� si real democratic�, asa cum a fost �n primii ani dup� constituire, c�nd s-a consolidat. Din 1990 si p�n� �n prezent, Parlamentul s-a confruntat cu 33 de motiuni de cenzur�, dintre care doar dou� au trecut.
|