Liviu Dragnea e singurul rĂŁspunzĂŁtor de posibilele esecuri ale lui Grindeanu

Este de notorietate faptul cĂŁ propunerile pentru functia de prim -ministru, Sevil Shhaideh si Sorin Grindeanu, au fost opera exclusivĂŁ a autocratului PSD, Liviu Dragnea. Pentru Sevil Shhaideh, Dragnea a cerut CEX-ului un mandat ĂŽn alb si l-a primit. Pentru numirea lui Sorin Grindeanu, Dragnea a cerut CEX-ului mandat pe 28 decembrie 2016 si acesta nefiind prea cunoscut, a trebuit sĂŁ garanteze pentru el. PânĂŁ acum o lunĂŁ, opinia publicĂŁ a fost intoxicata de Liviu Dragnea si compania, cu informatia cĂŁ Guvernul Grindeanu a fost si este foarte bun. A urmat mascarada cu Raportul de evaluare, ĂŽntocmit de fostul primar PD-L Darius Vâlcov, care a demonstrat contrariul, cĂŁ Guvernul este incompetent. DupĂŁ „Ceaslovul“ lui Vâlcov, Guvernul Grindeanu a realizat Programul de guvernare doar ĂŽn proportie de 40%. Grupul nemultumitilor din CEX, ĂŽn frunte cu presedintele executiv PSD, Nicolae BĂŁdĂŁlĂŁu, a decretat furios cĂŁ „PSD are suficienti oameni valorosi pentru a-i pune ministri si premier“. Grupul furiosilor nu-si mai putea reprima frustrarea cĂŁ nu au putut contribui cu propuneri la formarea Guvernului, din cauza autocratului Dragnea, care le-a confiscat acest drept seniorial. Pe 14 iunie, membrii Guvernului au fost fortati, la limita Constitutiei, sĂŁ-si dea demisiile ĂŽn bloc. Grindeanu a refuzat sĂŁ demisioneze si a sustinut cĂŁ dacĂŁ guvernarea este un esec, sĂŁ-si asume esecul si Dragnea. DemisioneazĂŁ numai ĂŽmpreunĂŁ cu acesta. Conclavul celor 68 de membri CEX au proiecte mari ĂŽn legĂŁturĂŁ cu noul Guvern Dragnea II si pentru aceasta i-au retras sprijinul politic lui Grindeanu si l-au exclus. La o dezbatere publicĂŁ la Antena 3, Guvernul Grindeanu a primit note de 7 si 8. Marele guru al PSD, Codrin StefĂŁnescu a apreciat doct cĂŁ pentru un Program de Guvernare atât de ambitios, este nevoie de un Guvern de nota 15. Nota 15 devoaleazĂŁ cât de „realist“ este ĂŽn aplicare programul de guvernare si cĂŁ sanctionarea lui Grindeanu are cu totul alte motivatii.
Nu stiu ce a urmĂŁrit Dragnea, dar a riscat sĂŁ spargĂŁ alianta PSD + ALDE. Dragnea a declarat cĂŁ nu a sustinut retragerea sprijinului politic al lui Grindeanu si cĂŁ ĂŽn partea a doua a sedintei, urma sĂŁ aibĂŁ loc o „dezbatere constructivĂŁ“, pentru a gĂŁsi mĂŁsuri de redresare pentru Guvern. Si Gabriela Firea a sustinut cĂŁ dacĂŁ atunci Grindeanu nu ar fi pĂŁrĂŁsit sedinta, nu ar fi avut loc sanctionarea sa. Aceasta este o minciunĂŁ, pentru cĂŁ „ridicarea sprijinului politic“ a fost premeditatĂŁ. TĂŁriceanu s-a dat de gol, aplicând sanctiunea respectivĂŁ ĂŽn sedinta ALDE, cu trei ore ĂŽnainte de sedinta PSD. Grindeanu a aflat si a considerat inutil sĂŁ mai rĂŁmânĂŁ la sedintĂŁ. Zarurile fuseserĂŁ aruncate. DacĂŁ lui Grindeanu nu i se retrĂŁgea sprijinul politic, conflictul ALDE - PSD era iminent.

Motiunea - „Lipsa de bun simt a lui Grindeanu“ trimite ĂŽn derizoriu atributiile Parlamentului

Sub titlul „România nu poate fi confiscatĂŁ“, motiunea PSD + ALDE ĂŽmpotriva grupului Ponta - Grindeanu -Jianu nu reuseste sĂŁ indice nici o ĂŽncĂŁlcare ConstitutionalĂŁ sau legislativĂŁ, prin care acest grup ar fi „confiscat“ România. Singura imputatie fĂŁcutĂŁ premierului este cĂŁ a ĂŽncĂŁlcat „Codul bunurilor maniere“ si nu a dat dovadĂŁ de bun simt ca sĂŁ demisioneze la solicitarea unor membri CEX. Acestia au taxat refuzul ca lipsĂŁ de simt moral si democratic. PânĂŁ la vestita sedinta a CEX-ului din 14 iunie, nu am vĂŁzut ĂŽn spatiul public nici un indiciu cĂŁ Sorin Grindeanu guverneazĂŁ prost, sau cĂŁ o face dupĂŁ alt program de guvernare, decât cel al PSD-ului. Pe 6 iunie, Liviu Dragnea declara public cĂŁ nu existĂŁ nici un motiv si nici o intentie de schimbare a Guvernului, pe care l-a lĂŁudat fĂŁrĂŁ rezerve. În mod firesc, motiunea ar fi trebui sĂŁ continĂŁ pasaje importante din „Raportul de evaluare“ ĂŽntocmit de Darius Vâlcov, din care sĂŁ ĂŽntelegem cĂŁ refuzul lui Grindeanu de a demisiona nu se justificĂŁ legal. Curios a fost faptul cĂŁ Liviu Dragnea nu i-a cerut demisia lui Grindeanu, dar a ĂŽncercat sĂŁ-i cumpere functia, oferindu-i la schimb alte functii ĂŽn stat, mult mai bĂŁnoase. Grindeanu a refuzat ofertele, spre admiratia membrilor PSD cu state vechi. Prin continutul ei, motiunea impune Parlamentului sĂŁ se implice ĂŽn rezolvarea problemelor interne ale coalitiei PSD + ALDE, ceea ce este total neconstitutional. Motiunea contine o serie de ĂŽntrebĂŁri, la care Parlamentul este solicitat sĂŁ rĂŁspundĂŁ imediat prin vot, când, ĂŽn realitate, pentru a rĂŁspunde coerent, Parlamentul ar trebui sĂŁ constituie cel putin o comisie de anchetĂŁ. Ineditul situatiei rĂŁmâne antologic, partidul de guvernĂŁmânt ĂŽsi trânteste prin motiune de cenzurĂŁ propriul Guvern. PremierĂŁ mondialĂŁ. Fostii ministri, care sunt si parlamentari, sunt obligati de disciplina de partid sĂŁ voteze motiunea defĂŁimĂŁrii lor. Multi dintre ei sperând cĂŁ ĂŽn pretul votului sinucigas, sĂŁ fie inclusi ĂŽn viitorul Guvern Dragnea II, cu un nou portofoliu de ministri. Indiferent de rezultatul motiunii, Liviu Dragnea va avea aceeasi soartĂŁ ca si Victor Ponta, dupĂŁ alegerile prezindentiale din 2014. Atunci, Liviu Dragnea l-a fortat pe Victor Ponta sĂŁ candideze pentru Cotroceni, mizându-se pe faptul cĂŁ indiferent de rezultat, PSD, va scĂŁpa de acesta, din fruntea partidului. Conducerea PSD, prin motiunea depusĂŁ nu face decât sĂŁ transpunĂŁ ĂŽn practicĂŁ solicitarea strĂŁzii, din protestele din februarie, ĂŽmpotriva Ordonantei 13: „Acest Guvern trebuie sĂŁ plece!“ Nu mĂŁ ĂŽndoiesc cĂŁ dupĂŁ motiune, indiferent de rezultat, PSD rĂŁmâne un partid bine organizat, puternic, dar nu se stie ce fel de partid. Un PSD cu acelasi tip de conducere, obedientĂŁ fatĂŁ de lider, cu oameni de strânsurĂŁ de prin alte partide si care mimeazĂŁ democratia internĂŁ de partid, sau un PSD cu o viatĂŁ internĂŁ dinamicĂŁ si real democraticĂŁ, asa cum a fost ĂŽn primii ani dupĂŁ constituire, când s-a consolidat. Din 1990 si pânĂŁ ĂŽn prezent, Parlamentul s-a confruntat cu 33 de motiuni de cenzurĂŁ, dintre care doar douĂŁ au trecut.