S-o vedem si pe asta! Bani la scoli
• �n Neamt urmeaz� efectuarea unui inventar al unit�tilor de
�nv�t�m�nt care au nevoie de interventii • cic� obiectivele aflate �n
diverse faze de constructie, modernizare sau reabilitare vor primi bani • �n judet, dou� astfel de obiective se degradeaz� pe an ce trece • este vorba despre scoala si gr�dinita din Speranta si marele campus ce se dorea a functiona la V�n�tori Neamt • Unit�tile de �nv�t�m�nt din judet care au nevoie de diverse lucr�ri
pentru a corespunde cerintelor ori pentru a prezenta sigurant� �n
exploatare vor fi sustinute cu fonduri de la guvern. Urmeaz� ca �n
judet s� aib� loc un inventar al obiectivelor cu astfel de probleme,
pentru a fi luate �n evident� �n statistica pe tar�. Pe 18 ianuarie,
Executivul a stabilit categoriile de investitii care pot fi finantate �n
cadrul Programului national de dezvoltare local�, pun�ndu-se mai mult
accent pe educatie. Prevederile se refer� la realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea, dotarea unit�tilor de �nv�t�m�nt, respectiv crese, gr�dinite, scoli generale, licee, colegii nationale, precum si alte unit�ti de �nv�t�m�nt preuniversitar, �nfiintate potrivit legii. Pentru obiectivele de investitii aflate �n finantare la 31 decembrie 2016, care constituie etapa I a Programului national de dezvoltare local�, se vor asigura fonduri, conform legii, p�n� la finalizarea acestora. �ncep�nd cu 2017, se instituie etapa a II-a a Programului national de dezvoltare local�, �n cadrul c�ruia se va asigura finantarea a 9.500 de obiective de investitii noi introduse �n program, �n domeniile care se refer� la realizarea investitiilor publice �n infrastructura local�, prev�zute la art.7 din OUG nr.28/2013. Dintre acestea, 2.500 s�nt crete si gr�dinite, iar 2.000 s�nt unit�ti de �nv�t�m�nt preuniversitar, care necesit� efectuarea de lucr�ri, pentru obtinerea autorizatiilor de
functionare si pentru desf�surarea �n bune conditii a procesului
educational. Pentru aceste lucr�ri se asigur� finantarea multianual�,
p�n� la finalizarea acestora.
Speranta…
�n judet, una dintre unit�tile care are foarte mare nevoie de
interventie, pentru c� altfel se pierde toat� investitia p�rginit� deja,
este la cl�direa care ar fi trebuit s� fie gr�dinit� si scoal� gimnazial�,
din Speranta, Piatra Neamt. Cartierul a ap�rut de vreo dou�zeci de ani, aici s�nt c�teva sute de copii de v�rst� prescolar� si scolar�, dar de vrei doisprezece ani, constructia, ajuns� la faza de rosu, se degradeaz� si a fost vandalizat� de cei ce au avut nevoie de vreo c�r�mid�, un toc de geam sau ce le-a picat la �ndem�n�. Asa c�
prin mijlocul spatiilor delimitate c�ndva pentru a deveni s�li de clas�,
vara cresc b�l�rii. Acoperisul st� �n b�taia v�ntului si copiii, care
ar fi avut la „coltul casei“ o gr�dinit� si apoi scoal� pe care s� le
frecventeze, s�nt nevoiti s� mearg� la alte unit�ti din Piatra Neamt. Acum se �ntrez�reste posibilitatea s� se duc� treaba la cap�t, cu bun�vointa responsabililo, dar cine stie ce va aduce viitorul. Asta pentru c� promisiuni au tot fost. Si, multe dintre problemele care se �nregistreaz� �n cartierul Speranta au leg�tur� cu lipsa de educatie de care „beneficiaz�“ copiii din zon�, foarte multi abandon�nd cursurile sau se afl� �n prag de abandon scolar. „�n r�ndul acestor copii
se �nregistreaz� o rat� mare de abandon scolar, o rat� sc�zut� de
absolvire a scolii, frecvent� scolar� redus�, urm�rile acestora fiind
aceea c� acesti copii vor deveni �n viitor asemeni p�rintilor lor - asistati social“, declara un oficial pietrean. Pentru construirea respectivei gr�dinite, care ar fi avut 12 grupe, �n 2007 municipalitatrea a achizitionat teren de la o firm�, a fost demolat� o hal� si s-a
preg�tit amplasamentul pentru executia lucr�rilor. �ntre 2007 si 2010,
cu finant�rile de la Ministerul Educatiei (2.129.000 de lei) si a
contributiei de la bugetul local (272.295 de lei), s-a realizat cam 60%
din lucrare. Apoi n-au mai fost bani si totul e acum o ruin� din cauza degrad�rii si a furturilor.
Campusul de la V�n�tori, si el o paragin�
�n judet s�nt destule alte unit�ti de �nv�t�m�nt neterminate, tot din lipsa resurselor financiare. La ele s-a lucrat c�t au fost bani, dup� care constructorii au abandonat, pentru c� nu au fost pl�titi. Din acest motiv unii au dat �n judecat� scolile. Cele mai multe proiecte de reabilitare, asigurare utilit�ti sau reparatii capitale au �nceput �n anii de crestere economic�, iar de prin 2009, c�nd a �nceput s� se simt� criza economic�, putine santiere pentru ridicarea de scoli au fost demarate, directorii limit�ndu-se la c�rpeli, functie de banii primiti de la prim�rii. Au „cotizat“ �n schimb p�rintii pentru diverse dot�ri necesare bunei function�ri a procesului instructiv-educativ �n s�lile de clas� unde le �nv�tau odraslele. O situatie aparte este si la V�n�tori Neamt, acolo unde acum 10 ani a �nceput lucrarea ce viza ridicarea unui mare campus scolar. Acum, este foarte greu de crezut c� obiectivul va mai fi finalizat. „Campusul acesta nu se mai justific�. Nu exist� populatie scolar� care s� fie cazat� acolo. E greu de prev�zut ce se va �nt�mpla“, afirma inspectorul general Viorel Stan. Campusul a fost realizat �n procent de circa 25%, la nivelul anului 2009 valoarea lucr�rii fiind estimat� la peste 550 miliarde vechi, adic� aproximativ 12.000.000 de euro. Banii ar fi trebuit dati de la guvern prin Ministerului Educatiei Cercet�rii si Sportului, s-au alocat c�tiva dup� care nimic. Durata contractului se �ntindea pe 36 de luni, �ncep�nd cu 19.05.2008. Pentru reluarea finant�rii s-au �ntocmit nenum�rate petitii pe la diverse foruri, inclusiv interpel�ri �n Parlament. �ntr-un r�spuns de la Ministerul Educatiei se spunea c� autorit�tile locale ar trebui s� identifice si alte surse de finantare: „(...) Inspectoratul Scolar Judetean a cerut conducerii Scolii de Arte si Meserii si autorit�tilor locale V�n�tori Neamt redimensionarea cl�dirilor din componenta campusului (renuntarea la o parte dintre ele, micsorarea capacit�tii acestora etc), av�nd �n vedere perspectiva scolar� estimat�, precum si insuficienta fondurilor, comparativ cu valoarea foarte mare a lucr�rilor contractate. Consider�m c� ar fi necesar un efort sustinut din partea autorit�tilor locale, de a sprijini financiar ceea ce s-a executat si din alte fonduri dec�t cele ale ministerului“. Adic� ministerul a fost de acord s� dea banii, apoi uit�, dup� care paseaz� responsabilitatea si d� sfaturi aiuritoare. Noua scoal� ar fi fost unica din judet. Proiectul prevedea construirea unui unit�ti cu 24 de clase, a unei pensiuni, ferme de porci si cai, remize utilaje, bloc cu locuinte pentru profesori si elevi etc.
|