S-o vedem si pe asta! Bani la scoli

• ĂŽn Neamt urmeazĂŁ efectuarea unui inventar al unitĂŁtilor de
ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt care au nevoie de interventii • cicĂŁ obiectivele aflate ĂŽn
diverse faze de constructie, modernizare sau reabilitare vor primi bani • ĂŽn judet, douĂŁ astfel de obiective se degradeazĂŁ pe an ce trece • este vorba despre scoala si grĂŁdinita din Speranta si marele campus ce se dorea a functiona la VĂŽnĂŁtori Neamt •

UnitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt din judet care au nevoie de diverse lucrĂŁri
pentru a corespunde cerintelor ori pentru a prezenta sigurantĂŁ ĂŽn
exploatare vor fi sustinute cu fonduri de la guvern. UrmeazĂŁ ca ĂŽn
judet sĂŁ aibĂŁ loc un inventar al obiectivelor cu astfel de probleme,
pentru a fi luate ĂŽn evidentĂŁ ĂŽn statistica pe tarĂŁ. Pe 18 ianuarie,
Executivul a stabilit categoriile de investitii care pot fi finantate ĂŽn
cadrul Programului national de dezvoltare localĂŁ, punĂŽndu-se mai mult
accent pe educatie. Prevederile se referã la realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea, dotarea unitãtilor de învãtãmînt, respectiv crese, grãdinite, scoli generale, licee, colegii nationale, precum si alte unitãti de învãtãmînt preuniversitar, înfiintate potrivit legii. Pentru obiectivele de investitii aflate în finantare la 31 decembrie 2016, care constituie etapa I a Programului national de dezvoltare localã, se vor asigura fonduri, conform legii, pînã la finalizarea acestora. Începînd cu 2017, se instituie etapa a II-a a Programului national de dezvoltare localã, în cadrul cãruia se va asigura finantarea a 9.500 de obiective de investitii noi introduse în program, în domeniile care se referã la realizarea investitiilor publice în infrastructura localã, prevãzute la art.7 din OUG nr.28/2013. Dintre acestea, 2.500 sînt crete si grãdinite, iar 2.000 sînt unitãti de învãtãmînt preuniversitar, care necesitã efectuarea de lucrãri, pentru obtinerea autorizatiilor de
functionare si pentru desfĂŁsurarea ĂŽn bune conditii a procesului
educational. Pentru aceste lucrĂŁri se asigurĂŁ finantarea multianualĂŁ,
pĂŽnĂŁ la finalizarea acestora.

Speranta…

În judet, una dintre unitãtile care are foarte mare nevoie de
interventie, pentru cĂŁ altfel se pierde toatĂŁ investitia pĂŁrginitĂŁ deja,
este la clĂŁdirea care ar fi trebuit sĂŁ fie grĂŁdinitĂŁ si scoalĂŁ gimnazialĂŁ,
din Speranta, Piatra Neamt. Cartierul a apĂŁrut de vreo douĂŁzeci de ani, aici sĂŽnt cĂŽteva sute de copii de vĂŽrstĂŁ prescolarĂŁ si scolarĂŁ, dar de vrei doisprezece ani, constructia, ajunsĂŁ la faza de rosu, se degradeazĂŁ si a fost vandalizatĂŁ de cei ce au avut nevoie de vreo cĂŁrĂŁmidĂŁ, un toc de geam sau ce le-a picat la ĂŽndemĂŽnĂŁ. Asa cĂŁ
prin mijlocul spatiilor delimitate cĂŽndva pentru a deveni sĂŁli de clasĂŁ,
vara cresc bĂŁlĂŁrii. Acoperisul stĂŁ ĂŽn bĂŁtaia vĂŽntului si copiii, care
ar fi avut la „coltul casei“ o grĂŁdinitĂŁ si apoi scoalĂŁ pe care sĂŁ le
frecventeze, sĂŽnt nevoiti sĂŁ meargĂŁ la alte unitĂŁti din Piatra Neamt. Acum se ĂŽntrezĂŁreste posibilitatea sĂŁ se ducĂŁ treaba la capĂŁt, cu bunĂŁvointa responsabililo, dar cine stie ce va aduce viitorul. Asta pentru cĂŁ promisiuni au tot fost. Si, multe dintre problemele care se ĂŽnregistreazĂŁ ĂŽn cartierul Speranta au legĂŁturĂŁ cu lipsa de educatie de care „beneficiazĂŁ“ copiii din zonĂŁ, foarte multi abandonĂŽnd cursurile sau se aflĂŁ ĂŽn prag de abandon scolar. „În rĂŽndul acestor copii
se ĂŽnregistreazĂŁ o ratĂŁ mare de abandon scolar, o ratĂŁ scĂŁzutĂŁ de
absolvire a scolii, frecventĂŁ scolarĂŁ redusĂŁ, urmĂŁrile acestora fiind
aceea cĂŁ acesti copii vor deveni ĂŽn viitor asemeni pĂŁrintilor lor - asistati social“, declara un oficial pietrean. Pentru construirea respectivei grĂŁdinite, care ar fi avut 12 grupe, ĂŽn 2007 municipalitatrea a achizitionat teren de la o firmĂŁ, a fost demolatĂŁ o halĂŁ si s-a
pregãtit amplasamentul pentru executia lucrãrilor. Între 2007 si 2010,
cu finantĂŁrile de la Ministerul Educatiei (2.129.000 de lei) si a
contributiei de la bugetul local (272.295 de lei), s-a realizat cam 60%
din lucrare. Apoi n-au mai fost bani si totul e acum o ruinĂŁ din cauza degradĂŁrii si a furturilor.

Campusul de la VĂŽnĂŁtori, si el o paraginĂŁ

În judet sĂŽnt destule alte unitĂŁti de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt neterminate, tot din lipsa resurselor financiare. La ele s-a lucrat cĂŽt au fost bani, dupĂŁ care constructorii au abandonat, pentru cĂŁ nu au fost plĂŁtiti. Din acest motiv unii au dat ĂŽn judecatĂŁ scolile. Cele mai multe proiecte de reabilitare, asigurare utilitĂŁti sau reparatii capitale au ĂŽnceput ĂŽn anii de crestere economicĂŁ, iar de prin 2009, cĂŽnd a ĂŽnceput sĂŁ se simtĂŁ criza economicĂŁ, putine santiere pentru ridicarea de scoli au fost demarate, directorii limitĂŽndu-se la cĂŽrpeli, functie de banii primiti de la primĂŁrii. Au „cotizat“ ĂŽn schimb pĂŁrintii pentru diverse dotĂŁri necesare bunei functionĂŁri a procesului instructiv-educativ ĂŽn sĂŁlile de clasĂŁ unde le ĂŽnvĂŁtau odraslele. O situatie aparte este si la VĂŽnĂŁtori Neamt, acolo unde acum 10 ani a ĂŽnceput lucrarea ce viza ridicarea unui mare campus scolar. Acum, este foarte greu de crezut cĂŁ obiectivul va mai fi finalizat. „Campusul acesta nu se mai justificĂŁ. Nu existĂŁ populatie scolarĂŁ care sĂŁ fie cazatĂŁ acolo. E greu de prevĂŁzut ce se va ĂŽntĂŽmpla“, afirma inspectorul general Viorel Stan. Campusul a fost realizat ĂŽn procent de circa 25%, la nivelul anului 2009 valoarea lucrĂŁrii fiind estimatĂŁ la peste 550 miliarde vechi, adicĂŁ aproximativ 12.000.000 de euro. Banii ar fi trebuit dati de la guvern prin Ministerului Educatiei CercetĂŁrii si Sportului, s-au alocat cĂŽtiva dupĂŁ care nimic. Durata contractului se ĂŽntindea pe 36 de luni, ĂŽncepĂŽnd cu 19.05.2008. Pentru reluarea finantĂŁrii s-au ĂŽntocmit nenumĂŁrate petitii pe la diverse foruri, inclusiv interpelĂŁri ĂŽn Parlament. Într-un rĂŁspuns de la Ministerul Educatiei se spunea cĂŁ autoritĂŁtile locale ar trebui sĂŁ identifice si alte surse de finantare: „(...) Inspectoratul Scolar Judetean a cerut conducerii Scolii de Arte si Meserii si autoritĂŁtilor locale VĂŽnĂŁtori Neamt redimensionarea clĂŁdirilor din componenta campusului (renuntarea la o parte dintre ele, micsorarea capacitĂŁtii acestora etc), avĂŽnd ĂŽn vedere perspectiva scolarĂŁ estimatĂŁ, precum si insuficienta fondurilor, comparativ cu valoarea foarte mare a lucrĂŁrilor contractate. ConsiderĂŁm cĂŁ ar fi necesar un efort sustinut din partea autoritĂŁtilor locale, de a sprijini financiar ceea ce s-a executat si din alte fonduri decĂŽt cele ale ministerului“. AdicĂŁ ministerul a fost de acord sĂŁ dea banii, apoi uitĂŁ, dupĂŁ care paseazĂŁ responsabilitatea si dĂŁ sfaturi aiuritoare. Noua scoalĂŁ ar fi fost unica din judet. Proiectul prevedea construirea unui unitĂŁti cu 24 de clase, a unei pensiuni, ferme de porci si cai, remize utilaje, bloc cu locuinte pentru profesori si elevi etc.