Strict romďż˝neste - „cu mucii ďż˝n fasole“, „ďż˝i picďż˝ fata“, „din rahat bici“, „freci menta“

O prietenďż˝ din Elvetia mi-a trimis pe e-mail un grupaj de Expresii (tipic) romďż˝nesti care definesc unele stďż˝ri prin care oricine a trecut ori poate sďż˝ treacďż˝. Mi-a fďż˝cut plďż˝cere sďż˝-l parcurg, ba sďż˝ si ďż˝ntďż˝rzii asupra lui, fiindcďż˝ era ilustrativ pentru istetimea natiei noastre si nu mai putin pentru limba ei, atďż˝t de bogatďż˝ si de expresivďż˝. Mďż˝ pregďż˝tisem sďż˝-l aduc, ďż˝ntr-o formďż˝ comentatďż˝, la cunostinta cititorilor nostri. Dar cum era atribuit unei distinse personalitďż˝ti, m-am adresat acesteia, sďż˝-i cer acceptul, ca sďż˝ rďż˝mďż˝n bouche bďż˝e (cu gura cďż˝scatďż˝), cďż˝nd D-sa a negat paternitatea. Ca sďż˝ vezi! Ca atare, dezlegat de orice acuzatie de plagiat, ofer ce mi s-a pďż˝rut mai cu muc si sfďż˝rc. Din grupajul respectiv, aflďż˝m cďż˝ romďż˝nul nu este surprins niciodatďż˝. Lui „ďż˝i picďż˝ fata“. Ce poate fi mai adevďż˝rat? Chipul omului, oglindďż˝ a sufletului, nu poate rďż˝mďż˝ne neschimbat fatďż˝ de ceva care-l ia pe nepregďż˝tite. Exteriorizarea trďż˝irilor omenesti se regďż˝seste ďż˝ntotdeauna pe figura lui, ďż˝n mimica momentului, chiar si la cei care dovedesc stďż˝pďż˝nire de sine. Cďż˝nd aproapele nostru ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ ne tragďż˝, ďż˝ntr-un fel, pe sfoarďż˝, sďż˝- si atribuie merite necuvenite ori sďż˝ pledeze pentru lucruri mari fďż˝urite din nimic, ceva cu cap si cu coadďż˝ si ďż˝nchegat ca lumea, dintr-un fel de piftie, cei din jur nu-l iartďż˝ chiar asa usor si spun cďż˝ „a vrut fďż˝cut din rahat bici“, ba mai adaugďż˝, cďż˝ biciul nu era unul oarecare, ci de mďż˝tase. Romďż˝nasul nostru, calm ďż˝n general, poate cďż˝ nu ďż˝n acelasi grad cu locuitorii perfidului Albion, e capabil sďż˝-si piardďż˝ la o adicďż˝ cumpďż˝tul, numai suficient ca... „sďż˝-i sarďż˝ mustarul“ ori „sďż˝-si iasďż˝ din tďż˝tďż˝ni“. Aici e aici, dacďż˝ are tďż˝ria sďż˝ se stďż˝pďż˝neascďż˝ e numa' bine, dar nu de putin ori, se pierde cu firea, sloboade cine stie ce vorbe urďż˝te sau chiar trece la gesturi ori fapte pe care o sďż˝ le regrete mai tďż˝rziu. Nu rareori, el ďż˝ncepe bine, gospodďż˝reste, o treabďż˝ si o duce pďż˝nďż˝ aproape de la capďż˝t cďż˝nd, din cine stie ce varii motive, dar nu din plictis, stricďż˝ tot ce pďż˝rea cďż˝ avea sďż˝ se ďż˝ncheie la fel de bine cum ďż˝ncepuse, numai ce „dďż˝ cu mucii ďż˝n fasole“. Cine mai dďż˝ doi bani pe leguminoasa care-si pierde tot cheremezul, fie cďż˝ era cu ciolan de porc sau fďż˝cďż˝luitďż˝ ca la mama ei. Ori, dacďż˝ stie el bine cďż˝ ce a fďż˝cut ori a zis nu era chiar ďż˝ntre granitele a ceea ce este obisnuit, ďż˝nsďż˝ vrea sďż˝ te ducďż˝ cu zďż˝hďż˝rďż˝relul, nu te prosteste dar nici nu te abandoneazďż˝ si „te abureste“. Atďż˝t de intens ďż˝ncďż˝t te ďż˝ntrebi dacďż˝ nu cumva vina ďż˝ti apartine si dreptatea e de partea lui. Si apoi, sďż˝ fim cinstiti, orice se poate spune despre romďż˝ni, numai cďż˝ sunt mincinosi nu. Nu, minciuna nu este trďż˝sďż˝tura noastrďż˝ de cďż˝pďż˝tďż˝i, dar nimic mai adevďż˝rat cďż˝ la o nevoie sau o strďż˝mtoare din care nu mai poate iesi cu usurintďż˝, „o sďż˝-ti vďż˝ndďż˝ gogosi“. Ceea ce aduce cu „brasoavele“ pe care unii le spun cu mare seninďż˝tate.
Un romďż˝n nu pricepe dintr-o datďż˝... lui „ďż˝i picďż˝ fisa“.
Un romďż˝n nu este extrem de obosit... el este „varzďż˝“. Viata lui nu
este haoticďż˝... este „varzďż˝“. Si ďż˝n camera lui nu este o totalďż˝ ďż˝ncurcďż˝turďż˝... este, de asemenea, „varzďż˝“.
Un romďż˝n nu considerďż˝ pur si simplu un efort ca fiind inutil... spune cďż˝ e „frectie la picior de lemn“.
Nu ďż˝nnebunesti un romďż˝n... ďż˝l „scoti din pepeni“.
Un romďż˝n nu va avea „sindromul impostorului“... el se va simti
„cu musca pe cďż˝ciulďż˝“.
ďż˝n Romďż˝nia, lucrurile nu sunt departe... sunt „la mama naibii“.
Un romďż˝n nu e nebun... el e „dus cu pluta“.
Un rom�n nu-ti va spune s� nu mai pierzi timpul aiurea... �ti va
spune sďż˝ nu mai „freci menta“.
Un romďż˝n nu va spune cďż˝ ceva este misto... va spune cďż˝ este „beton“.
Unui romďż˝n nu ďż˝i este fricďż˝... el „are un morcov ďż˝n fund“.
Un romďż˝n nu doar pďż˝streazďż˝ tďż˝cerea... el „tace ca porcu-n pďż˝pusoi“.
Ca romďż˝n, nu te amďż˝gesti... te „ďż˝mbeti cu apďż˝ rece“.
Un romďż˝n nu este prost... el este „tufďż˝ de Venetia“.
Un romďż˝n nu renuntďż˝... el „ďż˝si bagďż˝ picioarele“.
Un romďż˝n nu a fost ďż˝nselat... el „a luat teapďż˝“.
Un romďż˝n nu este betiv... el este „sugativďż˝“.
Un romďż˝n nu te va privi nedumerit... el se va „holba ca cioara la
ciolan“ sau ca „vaca-n rďż˝pďż˝“.
Un romďż˝n nu are idei neobisnuite... el are o „minte creatďż˝“.