Gratierea penalilor, proteste si la Piatra
• actiuni similare vor fi si la Bucuresti si �n alte orase • nemteanul Sebastian Burduja adreseaz� opt �ntreb�ri celor care sustin gratierea • „Nu ne vom opri p�n� c�nd nu vom primi r�spunsuri la �ntreb�rile de mai sus“, a declarat t�n�rul care a candidat la Neamt la alegerile parlamentare • Dorinta, mai mult sau mai putin recunoscut�, a guvernantilor de a gratia o serie de indivizi prinsi c� au c�lcat legea a st�rnitc proteste, nu doar la nivel declarativ. �ncepute la Bucuresti, dar si �n alte orase mari din tar�, actiunile de strad� vor ajunge, se pare, si la Piatra Neamt, la acest sf�rsit de s�pt�m�n�. Cel putin asta �ncearc� s� fac� un „grup de initiativ�“ organizat mai ales pe o retea de socializare. Si care si-a stabilit si zi, duminic� 22 ianuarie, si un loc de �nt�lnire, �n fata Casei de Cultur�. C�te persoane vor participa si cum �si vor exprima nemultumirea urmeaz� s� vedem, cert este c� pe subiectul mentionat exist� deja o dezbatere real�. Pe de o parte s�nt cei care sustin c� bine ar fi s� dea guvernantii o ordonant� de urgent� prin care s� mai scoat� pe unii din pusc�rii, pentru c� acestea s�nt supraaglomerate si conditiile s�nt cumplite, iar CEDO ne amendeaz� pe capete din aceste motive. Altii condamn� m�sura vorbind despre „o dedicatie“ f�cut� unor politicieni prinsi cu ocaua mic�, despre �nc�lcarea Constitutiei si despre interese de alt gen. Unii din ultima categorie au dovedit c� doresc si declar� c� s�nt decisi si �n continuare s�-si sustin� punctul de vedere �n strad�. �ntre acestia si Sebastian Burduja, fost candidat independent la Neamt pentru un post de deputat. „Duminic� va fi protest la Bucuresti, unde s�nt acum, si voi fi din nou prezent. Am �nteles c� se va organiza si la Piatra Neamt o astfel de actiune, �ns� nu cred c� voi ajunge �n oras, mai multe puteti afla de la colegul meu Andrei Carabelea. C�t priveste precedenta miscare de protest din Capital�, eu estimez c� au participat �n jur de 5.000 de persoane. Proiectul de ordonant� de urgent� privind gratierea unor pedepse si de modificare a Codului Penal este o �ncercare de subminare a statului de drept si a ordinii democratice din Rom�nia. Actuala majoritate parlamentar� PSD-ALDE, condus� de condamnati sau inculpati penal are drept unic scop sc�parea de �nchisoare a complicilor si fostilor colegi si p�strarea averilor acestora, obtinute prin furt al banului public: Dan Voiculescu, Nicusor Constantinescu, Gheorghe Stefan, Elena Udrea, Alin Bica, medicii de la Floreasca care au decis cump�rarea barocamerei nefunctionale, Dan Nica, Alexandru Atanasiu, Gabriel Oprea si, ultimul pe list� cu voia dumneavoastr�, domnul Liviu Dragnea. Argumentul supraaglomer�rii penitenciarelor este un pretext care nu poate fi sustinut prin fapte. Al�turi de colegii mei de la Platforma Actiunea Civic� a Tinerilor, am 8 �ntreb�ri simple pentru initiatorii si sustin�torii proiectului fierbinte al zilei de ieri: 1. Cum ati stabilit limita de 200.000 de lei pentru abuzul �n serviciu, desi decizia Curtii Constitutionale nu mentioneaz� nimic despre acest prag, asa cum se arat�, �n mod fals, �n nota de fundamentare? Poate avea vreo leg�tur� cu faptul c� prejudiciul �n dosarul domnului Liviu Dragnea este de numai 108.000 lei? 2. De ce s�nt gratiate pedepsele cu suspendare, dac� motivul invocat este suprapopularea �nchisorilor? Poate avea vreo leg�tur� cu condamnarea domnului Liviu Dragnea?
3. De ce formele cele mai grave de evaziune fiscal� s�nt gratiate �n totalitate? 4. De ce actiunea de urm�rire penal� se pune �n miscare doar �n cazul sesiz�rii p�rtii v�t�mate? �n cazul celor care conduc institutii publice v� asteptati la un autodenunt? 5. De ce credeti c� o persoan� condamnat� pentru viol, t�lh�rie, crim� sau pedofilie trebuie s� beneficieze de reducerea pedepsei dac� au �n �ntretinere minori �n v�rst� de p�n� la 5 ani sau au mai mult de 60 de ani? 6. De ce achitarea desp�gubirilor la care persoana condamnat� a fost obligat� prin hot�r�re judec�toreasc� definitiv� trebuie s� aib� loc �n termen de un an de la punerea �n libertate si nu �nainte de gratiere?
7. Considerati viata ca o valoare social� fundamental�? Dac� da, de ce propuneti gratierea unor infractiuni precum uciderea din culp� sau v�t�marea corporal� din culp�? Preciz�m c� de aceste infractiuni se fac vinovati cei responsabili de tragedia Colectiv. 8. Cum este posibil s� se �ncerce trecerea unei ordonante de urgent� pentru gratiere colectiv� c�nd legea cere clar ca o astfel de initiativ� s� fac� obiectul unei legi organice si s� fie trecut� prin Parlament, nu adoptat� peste noapte de c�tre Guvern? OUG-urile trebuie s� r�m�n� exceptia, asa cum ne-ati promis �n campania electoral�, iar Parlamentul Rom�niei trebuie s�-si reintre �n drepturi ca institutie fundamental� a democratiei rom�nesti. Sau poate adoptarea ca OUG a acestui proiect are leg�tur� cu (im)posibilitatea contest�rii lui la CCR? Mii de cet�teni din toat� tara protesteaz� public. Printre ei, si membri PACT. Nu ne vom opri p�n� c�nd nu vom primi r�spunsuri la �ntreb�rile de mai sus“, a declarat Sebastian Burduja.
|