Gratierea, greii care ar sc�pa de detentie

• Executivul a vrut sďż˝ adopte o ordonantďż˝ prin care sďż˝ gratieze
anumiti detinuti • deocamdatďż˝ mďż˝sura a fost ďż˝mpiedicatďż˝ si a
generat proteste ďż˝n stradďż˝ ale societďż˝tii civile • ar fi trebuit sďż˝ fie
eliberati cei cu pedepse de p�n� �n 5 ani si care achit� paguba din
infractiunile pentru care au fost condamnati • ar fi scďż˝pat partial de
pedeaps� cei care au peste 60 de ani sau cei cu minori �n
ďż˝ntretinere • dacďż˝ ar fi fost adoptate, noile norme ar fi schimbat si
legislatia penalďż˝ •

Se pare c� Guvernul Grindeanu, proasp�t intrat �n p�ine, dincolo de
mďż˝surile populiste, se pare cďż˝ are si alte „promisiuni“ de onorat,
astfel �nc�t �n sedinta de joi, 18 ianuarie 2017, s-a �ncercat
adoptarea unei ordonante de urgentďż˝ care sďż˝ gratieze persoanele
condamnate pentru anumite fapte, dar si sďż˝ schimpe partial si legile
penale. �n folosul cui, pare a fi lesne de �nteles - acoliti politici intrati
�n malaxorul Justiei si ajunsi �n cele din urm� �n detentie sau �n
pragul pusc�riilor. Acest lucru nu s-a �nt�mplat deocamdat�, dar a
creat tensiuni si a generat proteste �n strad� prin unele orase, altele
fiind anuntate, �nclusiv la Piatra Neamt. Societatea civil� nu-i prea
ďż˝ncďż˝ntatďż˝ de mďż˝surile „populiste“ prin care unele personaje ar scďż˝pa
de bratul lung al legii cu putin ajutor din partea guvern. Proiectul
ordonantei de urgent� prevedea gratierea �n �ntregime a pedepselor
cu �nchisoarea de p�n� la 5 ani, indiferent dac� sanctiunile erau cu
suspendare sau cu executare, precum si a pedepselor cu amendďż˝
penal�. Aici erau si unele exceptii si nu ar fi putut sc�pa de
�nchisoare cei care s�nt condamnati pentru infractiuni contra
sigurantei statului, omor, violare de domiciliu, santaj, viol, t�lh�rie,
piraterie sau evadare, darea si luarea de mitďż˝, traficul de influentďż˝,
trafic de droguri sau proxenetismul. Ar fi fost exclusi de la clementa
guvernantilor cei care au perseverat infractional si s�nt recidivisti. �n
afar� de cei care sc�pau integral de pedeaps�, mai erau si altii
vizati, �n cadrul unei gratiei partiale. Astfel, se mai prevedea
reducerea la jum�tate a a pedepselor cu �nchisoare pentru detinutii
care au �mplinit v�rsta de 60 de ani, a femeilor �ns�rcinate, sau a
celor care au �n �ntretinere copii minori cu v�rsta de p�n� �n 5 ani,
sau condamnatii diagnosticati cu boli incurabile, �n faz� terminal�.
Totusi, cei care s-ar fi �ncadrat s� intre la gratiere aveau o obligatie,
s� achite integral, �n termen de un an de la eliberare, desp�gubirile
dispuse de instanta de judecat� prin hot�r�re definitiv�. Se prevedea
scutirea de la aceast� plat� a celor eliberati pe motive de v�rst� si
boal�. Prin proiectul de ordonant� de guvern s-a urm�rit si
modificarea legislatiei penale �n vigioare, mai exact a Codului
penal, care din 1969 a mai fost modificat doar o dat�, �n urm� cu
c�tiva ani.

Abuzul �n serviciu, cosmetizat, neglijenta �n serviciu ar dispare

Acum s-ar fi vrut o nou� definitie a faptei de abuz �n serviciu,
infractiune care nu poate fi s�v�rsit� dec�t de un slujbas al statului,
indiferent cďż˝ vorbim de primari, viceprimari, consilieri locali sau
judeteni, ori presedinti de consilii judetene si alti oficiali. Astfel, s-a
stracurat modificarea prin care se stabileste un plafon al
prejudiciului, dar si modalitatea de punere �n miscare a actiunii
penale. Concret, este o infractiune fapta la care prejudiciul
dep�seste suma de 200.000 de lei, iar actiunea penal� se pune �n
miscare doar la pl�ngerea prealabil� a p�rtii v�t�mate. Cu alte
cuvinte, dacďż˝ paguba este de 199.999 lei, fapta nu mai este
infractiune, iar dacďż˝ nimeni nu „plďż˝nge“ dupďż˝ bani, si ne referim aici
exclusiv la institutii publice, si nu depune pl�ngere, achetatorii nu se
mai pot sesiza din oficiu, iar cel �n culp� scap� de belele. Guvernul
Grindeanu a avut grijďż˝ de „toatďż˝ lumea“ si prin aceeasi intentie de
modificare a legislatiei penale s-a propus disparitia infractiunii de
neglijent� �n serviciu. Si aceasta, la fel ca si abuzul �n serviciu,
poate fi s�v�rsit� doar de functionarii publici care ar fi sc�pat �n
acest fel de r�spunderi importante de la locul de munc�. Si asa,
chiar dac� ar fi gresit, nu ar fi fost infractori ci doar necunosc�tori
pl�titi cu bani grei de la bugetul vl�guit. S-a mai vrut si protejarea
parlamentarilor care-si angajeazďż˝ rudele pe la cabinete, astfel de
fapte nemaifiind infractiuni de conflict de interese. Se prevedea cďż˝
nu mai este infractiune fapta unui functionar public care a �ndeplinit
un act ori a participat la la luarea unei decizii prin care s-au obtinut
direct sau indirect foloase patrimoniale necuvenite pentru o altďż˝
persoan� cu care s-a aflat �n raporturi comerciale ori de munc� �n
ultimii 5 ani. �n fine, s-a mai intentionat limitarea avalansei de
dosare instrumentate de procurorii DNA pe baza denunturilor f�cute
de nume grele ale scenei politice si economice, care au ajuns dupďż˝
gratii si s-au turnat, de acolo, unii pe altii, pentru fapte vechi de ani
de zile. Se prevedea luarea �n considerare a unui denunt penal
numai dac� acesta se face �n termen de 6 luni de la data s�v�rsirii
faptei.

Voiculescu, Nicusor Constantinescu, Gheorghe Stefan...

Conform news.ro, dacďż˝ s-ar aproba cele douďż˝ ordonante de urgentďż˝
privind gratierea si modific�rile aduse Codurilor penale mai multi
inculpati sau condamnati celebri ar putea iesi din �nchisoare sau ar
putea cere �nchiderea dosarelor. Astfel, Dan Voiculescu ar
beneficia
de o reducere a pedepsei la jum�tate pe motiv c� are peste 60 de
ani.
Din pedeapsa de 10 ani de �nchisoare primit� pentru privatizarea
frauduloas� a ICA ar r�m�ne 5 ani, din care ar trebui s� fac� o
treime, av�nd �n vedere v�rst� �naintat�. Cum Voiculescu a executat
deja 29 de luni de �nchisoare, ar �nsemna c� fractia propus� pentru
liberarea din arest s-a �mplinit �n urm� cu 9 luni si ar trebui pus
de�ndat� �n libertate. �n plus, el nu ar mai trebui s� achite
prejudiciul.
Un alt personaj celebru care ar beneficia de aceste ordonante este
Nicusor Constantinescu, fost presedinte al CJ Constanta,
condamnat la 5 ani de �nchisoare �n dosarul finant�rii Centrului
Militar Constanta. Pe l�ng� �njum�t�tirea pedepsei, pe motiv de
boalďż˝, acesta ar putea cere anularea mai multor probe din celelalte
dosare pe care le are pe rol deoarece, potrivit ordonantei, abuzul �n
serviciu poate fi cercetat doar dac� exist� o pl�ngere prealabil� a
p�rtii v�t�mate. CJ Constanta nu s-a constituit parte civil� dup� ce
DNA a constatat o pagubďż˝ de 8
milioane de lei �n dosarul finant�rii nerambursabile din fonduri
publice
c�tre diverse asociatii si fundatii, dosar �n care Constantinescu a
fost
trimis �n judecat� �n aprilie 2015. Gheorghe Stefan, fost primar la
Piatra Neamt, ar putea iesi si el din �nchisoare dup� ce a fost
condamnat la 6 ani cu executare �n dosarul Microsoft. Si el ar
beneficia de �njum�t�tirea pedepsei, av�nd �n vedere c� are peste
60 de ani. Din pedeapsa r�mas� ar trebui s� fac� obligatoriu o
treime, adic� 1 an de �nchisoare. Av�nd �n vedere c� acesta a fost
arestat preventiv 6 luni, c� a stat �n arest la domiciliu alte 2 luni si c�
se afl� din nou �n arest �n dosarul Microsoft din octombrie 2016, el
ar �mplini conditiile pentru a fi liberat din �nchisoare dup� ce
ordonantele ar intra �n vigoare. �n acelasi timp, dosarul Microsoft 2
prin care s-a �nceput urm�rirea penal� fat� de ex-ministri Dan Nica
si Alexandru Athanasiu s-ar clasa, acestia fiind acuzati de abuz �n
serviciu dacďż˝ functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru
altul un folos necuvenit. Cei doi au fost pusi sub acuzare �n
noiembrie 2016 dup� ce ar fi cauzat un prejudiciu statului �n valoare
de peste 100 de milioane de dolari �n afacerea Microsoft 2 c�nd au
fost achizitionate licente IT supraevaluate pentru institutiile statului.

Modific�ri cu dedicatie pentru Liviu Dragnea?

Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea ar putea fi unul din
marii beneficiari. �n cazul s�u, prejudiciul este de 108 .000 de lei,
sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul
�n serviciu. �n cazul angaj�rilor ilegale de la Protectia Copilului
Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz �n serviciu
dacďż˝ functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un
folos necuvenit. Prin dezincriminarea partial� a abuzului �n serviciu,
el ar r�m�ne doar cu o acuzatie de instigare la fals, o infractiune
minor�. Odat� ce ar intra �n vigoare si legea gratierii, ar disp�rea
pedeapsa de
2 ani cu suspendare primit� �n dosarul Referendumului. Astfel,
Dragnea nu ar mai risca nici o pedeaps� �n cazul �n care ar fi g�sit
vinovat �n dosarul Protectia Copilului. Pe 15 iulie 2016, el a fost
trimis �n judecat� dup� ce, �n perioada iulie 2006 - 2013, Floarea
Alesu, �n calitate de director general al DGASPC Teleorman, la
instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme presedinte al CJ
Teleorman, respectiv
presedinte al organizatiei judetene a unui partid, cu �nc�lcarea
atributiilor de serviciu, a dispus �n mod ilegal mentinerea �n functii si
implicit plata drepturilor salariale pentru Adriana Botorogeanu si
Anisa
Niculina Stoica, angajate �n cadrul Directiei Generale de Asistent�
Socialďż˝ si Protectia Copilului Teleorman, sustin procurorii
anticoruptie.
„Acest lucru a fost posibil ďż˝n conditiile ďż˝n care cunostea faptul cďż˝,
desi cele dou� persoane au figurat �n mod scriptic ca angajate �n
cadrul institutiei respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu si
nu
au prestat vreo activitate. �n realitate, cele dou� persoane si-au
desf�surat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a
partidului politic al c�rui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae
Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmďż˝“, spunea DNA. Dacďż˝
ordonantele intr� �n vigoare, procurorii nu ar mai avea cum s� se
sesizeze din oficiu, prejudiciul fiind sub 200.000 de lei �n cazul
infractiunii de abuz �n serviciu.

Udrea, Oprea, Bica

Elena Udrea, trimis� �n judecat� �n dosarul Gala Bute, ar putea
profita si ea, av�nd �n vedere denunturile care au vizat-o �n timpul
urm�ririi penale. Astfel, ar fi anulate denunturile f�cute de Gheorghe
Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvolt�rii si acuzatia
de luare de mit� �n cazul gala Bute n-ar mai avea temei. Elena
Udrea fost trimis� �n judecat� �n aprilie 2015 sub acuzatiile de luare
de mit� si abuz �n serviciu. Procurorii spun c� ea a coordonat un
sistem prin care apropiatii s�i au primit bani de la mai multe firme
pentru a le garanta plata la timp a lucr�rilor finantate de MDRT, o
parte din sume ajung�nd la fostul ministru. �n cazul fostului
procuror-sef al DIICOT Alina Bica, dacďż˝ s-ar adopta ordonantele, ar
fi anulate denunturile f�cute de fostul consilier Ionut Mih�ilescu si de
omul de afaceri Ovidiu Tender �n dosarul �n care este judecat�
pentru luare de mitďż˝ si participatie improprie la infractiunea
determin�rii cu intentie la s�v�rsirea f�r� vinov�tie a infractiunii de
abuz �n serviciu. Ea a fost trimis� �n judecat� pe 25 septembrie
2015 �n acest dosar, al�turi de fostul sef al ANAF Serban Pop si de
omul de afaceri Horia Simu. Fostul procuror Bica ar sc�pa de
acuzatiile de abuz �n serviciu �n dosarele �n care este trimis� �n
judecat� �n cazul desp�gubirilor frauduloase de la Agentia National�
de Restituire a Proprietďż˝tilor (ANRP). Pe lista „profitorilor“ ar mai
putea apare fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat �n
dosarul cheltuirii ilegale a fondurilor operative ale DIPI. El este
acuzat de abuz
�n serviciu, dac� functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un
folos necuvenit. �n mai 2016, Oprea a fost trimis �n judecat�
deoarece
�n calitate de ministru si ordonator de credite, cu ajutorul chestorului
principal Nicolae Gheorghe si al comisarului sef Pavel Gabriel-
Nicolae, a dispus suplimentarea cu 410.000 lei a fondurilor pentru
cheltuieli operative ale DIPI si a aprobat achizitia unui autoturism
Audi
A8, �n scopul declarat al asigur�rii protectiei demnitarilor.