Gratierea, greii care ar scãpa de detentie
• Executivul a vrut sã adopte o ordonantã prin care sã gratieze
anumiti detinuti • deocamdatã mãsura a fost împiedicatã si a
generat proteste în stradã ale societãtii civile • ar fi trebuit sã fie
eliberati cei cu pedepse de pînã în 5 ani si care achitã paguba din
infractiunile pentru care au fost condamnati • ar fi scãpat partial de
pedeapsã cei care au peste 60 de ani sau cei cu minori în
întretinere • dacã ar fi fost adoptate, noile norme ar fi schimbat si
legislatia penalã • Se pare cã Guvernul Grindeanu, proaspãt intrat în pîine, dincolo de
mãsurile populiste, se pare cã are si alte „promisiuni“ de onorat,
astfel încît în sedinta de joi, 18 ianuarie 2017, s-a încercat
adoptarea unei ordonante de urgentã care sã gratieze persoanele
condamnate pentru anumite fapte, dar si sã schimpe partial si legile
penale. În folosul cui, pare a fi lesne de înteles - acoliti politici intrati
în malaxorul Justiei si ajunsi în cele din urmã în detentie sau în
pragul puscãriilor. Acest lucru nu s-a întîmplat deocamdatã, dar a
creat tensiuni si a generat proteste în stradã prin unele orase, altele
fiind anuntate, înclusiv la Piatra Neamt. Societatea civilã nu-i prea
încîntatã de mãsurile „populiste“ prin care unele personaje ar scãpa
de bratul lung al legii cu putin ajutor din partea guvern. Proiectul
ordonantei de urgentã prevedea gratierea în întregime a pedepselor
cu închisoarea de pînã la 5 ani, indiferent dacã sanctiunile erau cu
suspendare sau cu executare, precum si a pedepselor cu amendã
penalã. Aici erau si unele exceptii si nu ar fi putut scãpa de
închisoare cei care sînt condamnati pentru infractiuni contra
sigurantei statului, omor, violare de domiciliu, santaj, viol, tîlhãrie,
piraterie sau evadare, darea si luarea de mitã, traficul de influentã,
trafic de droguri sau proxenetismul. Ar fi fost exclusi de la clementa
guvernantilor cei care au perseverat infractional si sînt recidivisti. În
afarã de cei care scãpau integral de pedeapsã, mai erau si altii
vizati, în cadrul unei gratiei partiale. Astfel, se mai prevedea
reducerea la jumãtate a a pedepselor cu închisoare pentru detinutii
care au împlinit vîrsta de 60 de ani, a femeilor însãrcinate, sau a
celor care au în întretinere copii minori cu vîrsta de pînã în 5 ani,
sau condamnatii diagnosticati cu boli incurabile, în fazã terminalã.
Totusi, cei care s-ar fi încadrat sã intre la gratiere aveau o obligatie,
sã achite integral, în termen de un an de la eliberare, despãgubirile
dispuse de instanta de judecatã prin hotãrîre definitivã. Se prevedea
scutirea de la aceastã platã a celor eliberati pe motive de vîrstã si
boalã. Prin proiectul de ordonantã de guvern s-a urmãrit si
modificarea legislatiei penale în vigioare, mai exact a Codului
penal, care din 1969 a mai fost modificat doar o datã, în urmã cu
cîtiva ani.
Abuzul în serviciu, cosmetizat, neglijenta în serviciu ar dispare
Acum s-ar fi vrut o nouã definitie a faptei de abuz în serviciu,
infractiune care nu poate fi sãvîrsitã decît de un slujbas al statului,
indiferent cã vorbim de primari, viceprimari, consilieri locali sau
judeteni, ori presedinti de consilii judetene si alti oficiali. Astfel, s-a
stracurat modificarea prin care se stabileste un plafon al
prejudiciului, dar si modalitatea de punere în miscare a actiunii
penale. Concret, este o infractiune fapta la care prejudiciul
depãseste suma de 200.000 de lei, iar actiunea penalã se pune în
miscare doar la plîngerea prealabilã a pãrtii vãtãmate. Cu alte
cuvinte, dacã paguba este de 199.999 lei, fapta nu mai este
infractiune, iar dacã nimeni nu „plînge“ dupã bani, si ne referim aici
exclusiv la institutii publice, si nu depune plîngere, achetatorii nu se
mai pot sesiza din oficiu, iar cel în culpã scapã de belele. Guvernul
Grindeanu a avut grijã de „toatã lumea“ si prin aceeasi intentie de
modificare a legislatiei penale s-a propus disparitia infractiunii de
neglijentã în serviciu. Si aceasta, la fel ca si abuzul în serviciu,
poate fi sãvîrsitã doar de functionarii publici care ar fi scãpat în
acest fel de rãspunderi importante de la locul de muncã. Si asa,
chiar dacã ar fi gresit, nu ar fi fost infractori ci doar necunoscãtori
plãtiti cu bani grei de la bugetul vlãguit. S-a mai vrut si protejarea
parlamentarilor care-si angajeazã rudele pe la cabinete, astfel de
fapte nemaifiind infractiuni de conflict de interese. Se prevedea cã
nu mai este infractiune fapta unui functionar public care a îndeplinit
un act ori a participat la la luarea unei decizii prin care s-au obtinut
direct sau indirect foloase patrimoniale necuvenite pentru o altã
persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în
ultimii 5 ani. ÃŽn fine, s-a mai intentionat limitarea avalansei de
dosare instrumentate de procurorii DNA pe baza denunturilor fãcute
de nume grele ale scenei politice si economice, care au ajuns dupã
gratii si s-au turnat, de acolo, unii pe altii, pentru fapte vechi de ani
de zile. Se prevedea luarea în considerare a unui denunt penal
numai dacã acesta se face în termen de 6 luni de la data sãvîrsirii
faptei.
Voiculescu, Nicusor Constantinescu, Gheorghe Stefan...
Conform news.ro, dacã s-ar aproba cele douã ordonante de urgentã
privind gratierea si modificãrile aduse Codurilor penale mai multi
inculpati sau condamnati celebri ar putea iesi din închisoare sau ar
putea cere închiderea dosarelor. Astfel, Dan Voiculescu ar
beneficia
de o reducere a pedepsei la jumãtate pe motiv cã are peste 60 de
ani.
Din pedeapsa de 10 ani de închisoare primitã pentru privatizarea
frauduloasã a ICA ar rãmîne 5 ani, din care ar trebui sã facã o
treime, avînd în vedere vîrstã înaintatã. Cum Voiculescu a executat
deja 29 de luni de închisoare, ar însemna cã fractia propusã pentru
liberarea din arest s-a împlinit în urmã cu 9 luni si ar trebui pus
deîndatã în libertate. În plus, el nu ar mai trebui sã achite
prejudiciul.
Un alt personaj celebru care ar beneficia de aceste ordonante este
Nicusor Constantinescu, fost presedinte al CJ Constanta,
condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul finantãrii Centrului
Militar Constanta. Pe lîngã înjumãtãtirea pedepsei, pe motiv de
boalã, acesta ar putea cere anularea mai multor probe din celelalte
dosare pe care le are pe rol deoarece, potrivit ordonantei, abuzul în
serviciu poate fi cercetat doar dacã existã o plîngere prealabilã a
pãrtii vãtãmate. CJ Constanta nu s-a constituit parte civilã dupã ce
DNA a constatat o pagubã de 8
milioane de lei în dosarul finantãrii nerambursabile din fonduri
publice
cãtre diverse asociatii si fundatii, dosar în care Constantinescu a
fost
trimis în judecatã în aprilie 2015. Gheorghe Stefan, fost primar la
Piatra Neamt, ar putea iesi si el din închisoare dupã ce a fost
condamnat la 6 ani cu executare în dosarul Microsoft. Si el ar
beneficia de înjumãtãtirea pedepsei, avînd în vedere cã are peste
60 de ani. Din pedeapsa rãmasã ar trebui sã facã obligatoriu o
treime, adicã 1 an de închisoare. Avînd în vedere cã acesta a fost
arestat preventiv 6 luni, cã a stat în arest la domiciliu alte 2 luni si cã
se aflã din nou în arest în dosarul Microsoft din octombrie 2016, el
ar împlini conditiile pentru a fi liberat din închisoare dupã ce
ordonantele ar intra în vigoare. În acelasi timp, dosarul Microsoft 2
prin care s-a început urmãrirea penalã fatã de ex-ministri Dan Nica
si Alexandru Athanasiu s-ar clasa, acestia fiind acuzati de abuz în
serviciu dacã functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru
altul un folos necuvenit. Cei doi au fost pusi sub acuzare în
noiembrie 2016 dupã ce ar fi cauzat un prejudiciu statului în valoare
de peste 100 de milioane de dolari în afacerea Microsoft 2 cînd au
fost achizitionate licente IT supraevaluate pentru institutiile statului.
Modificãri cu dedicatie pentru Liviu Dragnea?
Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea ar putea fi unul din
marii beneficiari. În cazul sãu, prejudiciul este de 108 .000 de lei,
sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul
în serviciu. În cazul angajãrilor ilegale de la Protectia Copilului
Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu
dacã functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un
folos necuvenit. Prin dezincriminarea partialã a abuzului în serviciu,
el ar rãmîne doar cu o acuzatie de instigare la fals, o infractiune
minorã. Odatã ce ar intra în vigoare si legea gratierii, ar dispãrea
pedeapsa de
2 ani cu suspendare primitã în dosarul Referendumului. Astfel,
Dragnea nu ar mai risca nici o pedeapsã în cazul în care ar fi gãsit
vinovat în dosarul Protectia Copilului. Pe 15 iulie 2016, el a fost
trimis în judecatã dupã ce, în perioada iulie 2006 - 2013, Floarea
Alesu, în calitate de director general al DGASPC Teleorman, la
instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme presedinte al CJ
Teleorman, respectiv
presedinte al organizatiei judetene a unui partid, cu încãlcarea
atributiilor de serviciu, a dispus în mod ilegal mentinerea în functii si
implicit plata drepturilor salariale pentru Adriana Botorogeanu si
Anisa
Niculina Stoica, angajate în cadrul Directiei Generale de Asistentã
Socialã si Protectia Copilului Teleorman, sustin procurorii
anticoruptie.
„Acest lucru a fost posibil în conditiile în care cunostea faptul cã,
desi cele douã persoane au figurat în mod scriptic ca angajate în
cadrul institutiei respective, nu s-au prezentat efectiv la serviciu si
nu
au prestat vreo activitate. În realitate, cele douã persoane si-au
desfãsurat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a
partidului politic al cãrui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae
Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmã“, spunea DNA. Dacã
ordonantele intrã în vigoare, procurorii nu ar mai avea cum sã se
sesizeze din oficiu, prejudiciul fiind sub 200.000 de lei în cazul
infractiunii de abuz în serviciu.
Udrea, Oprea, Bica
Elena Udrea, trimisã în judecatã în dosarul Gala Bute, ar putea
profita si ea, avînd în vedere denunturile care au vizat-o în timpul
urmãririi penale. Astfel, ar fi anulate denunturile fãcute de Gheorghe
Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltãrii si acuzatia
de luare de mitã în cazul gala Bute n-ar mai avea temei. Elena
Udrea fost trimisã în judecatã în aprilie 2015 sub acuzatiile de luare
de mitã si abuz în serviciu. Procurorii spun cã ea a coordonat un
sistem prin care apropiatii sãi au primit bani de la mai multe firme
pentru a le garanta plata la timp a lucrãrilor finantate de MDRT, o
parte din sume ajungînd la fostul ministru. În cazul fostului
procuror-sef al DIICOT Alina Bica, dacã s-ar adopta ordonantele, ar
fi anulate denunturile fãcute de fostul consilier Ionut Mihãilescu si de
omul de afaceri Ovidiu Tender în dosarul în care este judecatã
pentru luare de mitã si participatie improprie la infractiunea
determinãrii cu intentie la sãvîrsirea fãrã vinovãtie a infractiunii de
abuz în serviciu. Ea a fost trimisã în judecatã pe 25 septembrie
2015 în acest dosar, alãturi de fostul sef al ANAF Serban Pop si de
omul de afaceri Horia Simu. Fostul procuror Bica ar scãpa de
acuzatiile de abuz în serviciu în dosarele în care este trimisã în
judecatã în cazul despãgubirilor frauduloase de la Agentia Nationalã
de Restituire a Proprietãtilor (ANRP). Pe lista „profitorilor“ ar mai
putea apare fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat în
dosarul cheltuirii ilegale a fondurilor operative ale DIPI. El este
acuzat de abuz
în serviciu, dacã functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un
folos necuvenit. În mai 2016, Oprea a fost trimis în judecatã
deoarece
în calitate de ministru si ordonator de credite, cu ajutorul chestorului
principal Nicolae Gheorghe si al comisarului sef Pavel Gabriel-
Nicolae, a dispus suplimentarea cu 410.000 lei a fondurilor pentru
cheltuieli operative ale DIPI si a aprobat achizitia unui autoturism
Audi
A8, în scopul declarat al asigurãrii protectiei demnitarilor.
|
Autentificare
