Sfintii de l�ng� noi. Monahul Atanasie de la Petru Vod�
�ncepem un an ce ne dorim s� fie mai bun, care trebuie s� fie mai bun pentru fiecare dintre noi si pentru neamul nostru �ntreg. Si bine ar fi s� �ncepem cu g�nduri bune si ce mijloc mai nimerit este dec�t a ne aduce aminte de niste oameni ce nu mai fac parte din existenta noastr�, dar c�rora le dator�m neuitare. Despre Alexandru Stef�nescu, monahul Atanasie, era mai potrivit s� vorbim �n ziua �n care se �mplinesc nou� ani de la trecerea sa spre cele vesnice, dar a ales s� o fac� �ntr-un 29 februarie care nu va mai fi dec�t �n anul 2020. A murit la �nceputul anului 2008 la m�n�stirea Petru Vod�, c�reia �i d�ruise ultimii s�i ani din viat�. Era cel numit de obste si nu numai „p�rinte-medic“. P�rintele Iustin P�rvu a murit si el, la fel si p�rintele Paulin, si-i g�zduieste �n continuare m�n�stirea din codrii St�nisoarei, la fel ca pe marele duhovnic Gheorghe Calciu-Dumitreasa sau pe marele poet al temnitelor comuniste - Radu Gyr - un cimitir care adun� pelerini din toate colturile t�rii sositi s� aprind� o lum�nare, s� ridice o rug�ciune sau s� murmure c�teva versuri. Preg�tind, cu mai bine de 10 ani �n urm�, o tez� pentru un curs postuniversitar dedicat rezistentei anticomuniste, am cerut m�rturie si sprijin p�rintelui Iustin, care mi-a oferit c�rti, amintiri, sfaturi si �ndemnul de a m� abate pe la chilia „p�rintelui medic“. Mi-a dat chiar si cartea ce-o primise cu dedicatie de la monahul Atanasie, „Comentar la monografia orasului Corabia - audiatur et altera pars!“ - Ascultati si partea cealalt�! Citez din dedicatia c�rtii: „Bunului, Preabunului, Fericitului si Iubitului nostru P�rinte Iustin P�rvu, superiorul M�n�stirii de la Petru Vod� Arhanghelii Mihail si Gavril, care mi-a acordat bun�vointa, consideratie si dragoste mult�, asa cum face de altfel cu toti. P�rinte cu o aur� care cuprinde toat� tara, ba �n trecut si dincolo de hotare vestind cu t�rie credinta str�moseasc� a neamului nostru rom�nesc“.
Arest�ri si condamn�ri
Si monahul Atanasie �ncheia dedicatia sa cu versurile lui Radu Gyr: „Nu poate dec�t s� �nfloreasc�/ Gruparea �n care cei ce o compun/ Dau zilnic pentru binele comun/ Mai mult dec�t se cade s� primeasc�!“. Distinsul monah era iubitor de carte, de versuri rom�nesti pe care le aflase si din temnitele comuniste, pe care �i pl�cea s� le spun� sau s� le scrie precum alt vajnic lupt�tor anticomunist, Grigore Caraza, ce s-a eliberat de la Aiud cu mai bine de 10.000 de versuri memorate. Avea o cultur� vast�, dar nu datorat� unor studii universitare, cum de altfel m�rturisea: „Nu s�nt un intelectual, am absolvit Universitatea de la Aiud“, care a durat 20 de ani, �nv�t�nd prin comunicare direct�, scoala socratic� de la cei aproximativ trei mii de detinuti c�ti erau la Aiud. Tot din spusele sale am aflat c� timp de sase ani s-au exercitat presiuni asupra detinutilor cum n-a mai existat �n alte �nchisori, except�nd Pitestiul si Gherla. „Aiudul a fost un Pitesti mai rafinat dec�t Pitestiul din sud, afirmatie f�cut� de mine �n fata colonelului Cr�ciun, comandantul �nchisorii, afirmatie scump pl�tit� cu izolare si b�taie adminstrat� chiar de colonelul Cr�ciun“. Tot �n versuri semna si dedicatia unei c�rti ce mi-a d�ruit-o scris� de dr. Paulescu la 1921: „M� rog lui Dumnezeu/ Si cer �ndurare si-n vis s� v� ning� cu flori/ S� v� fie cerul numai albastru/ Mereu deschis �ntru fericire/ Si s� v� treziti �n zori/ �ntr-o vesnic� zi/ Ce se cheam� m�ntuire...“ Alexandru Stef�nescu s-a n�scut �n 1919 la Orlea, �n judetul Romanati, urm�nd liceul la Corabia, de unde a fost eliminat datorit� apartenentei la FDC. Pozitia sa anticarlist�, mai ales dup� instaurarea dictaturii regale, �n 1938, �i aduce prima arestare si o condamnare de doi ani si sase luni, ajung�nd la �nchisoarea disciplinar� de la Chisin�u, de unde este eliberat odat� cu cedarea Basarabiei din 1940.
Lag�rele
Particip� la manifest�rile populare, care au dus la detronarea lui Carol al II-lea, dar nici regimul de dictatur� militar� a lui Antonescu nu-i este favorabil, intr�nd �n conflict cu autorit�tile militare locale (prefectii erau colonei) si ia calea Aiudului pentru 15 ani de munc� silnic�. Are tovar�si de temnit� pe Constantin Dumitrescu (cel ce va deveni monahul Marcu de la Sih�stria) si dr. Ut� de la care deprinde cunostinte medicale consistente, �n special, prin practic� al�turi de doctor. �si dedic� viata luptei pentru o tar� rom�neasc� si crestin�. Spiritul s�u n-a putut fi �nfr�nt nici �n lag�rele concentrationare. Dovada, ajunge la Canal �n 1952. La Poarta Alb� se al�tur� grupului de grevisti ce cade �n cursa securistilor care c�utau s� elimine pe cei capabili de actiune si primeste o nou� condamnare de 20 de ani de munc� silnic�. Dar d�rzenia sa nu a putut fi �nfr�nt� si �l afl�m �ntre protagonistii celebrei greve de la Aiud din 1956. A fost eliberat printre ultimii, �n 1964, fiind apoi arestat de dou� ori p�n� �n 1989, dar este eliberat la scurt timp de fiecare dat�. A revenit la Corabia si s-a c�s�torit. Dup� 1989, c�nd statul a oferit detinutilor o pensie reparatorie �n functie de anii petrecuti �n temnit�, ajut� studentii modesti, dar valorosi, s� se �ntretin� �n facult�ti si dintre ei au iesit oameni mari. Asta f�cea, �ntr-un alt colt al t�rii, si p�rintele Iustin P�rvu. Dup� moartea sotiei sale, pe care o iubea foarte mult, asa cum povestea, ajunge chiar al�turi de p�rintele Iustin, la m�n�stirea din muntii Neamtului. Primeste un semn de la Dumnezeu, �si pierde verigheta si ca un f�cut, Iustin P�rvu �l �ndeamn� spre monahism.
Socotindu-se nevrednic, refuz�, dar, dup� cum povestea cel ce va deveni monahul Atanasie, cu o siretenie moldoveneasc� ca a lui Stefan cel Mare, staretul Iustin P�rvu �l tunde la monahism profit�nd de o boal� ce l-a tinut la pat c�teva zile.
�n „Anticamera raiului“
I-a spus s� o vad� ca o fapt� pe patul mortii. Dar obstea m�n�stirii s-a mai bucurat de prezenta sa binecuv�ntat� �nc� trei ani de zile, acolo �n „Anticamera raiului“, cum numea p�rintele Atanasie m�n�stirea Hasca-Petru Vod�. �ndemn�m la citirea c�rtii „Comentar la monografia orasului Corabia“ sau prefata c�rtii „Oameni si fapte din vatra Aiudului“, ori volumul postum, publicat �n 2016, „Monah Atanasie Stef�nescu, Fragmente de epistole“, iar pe net, la vizionarea filmuletelor cu p�rintele si �nregistr�rile radio, adev�rate m�rturii de credint� rom�neasc� si crestin�. V� �ndrum�m si spre poeziile ce �i pl�ceau enorm de mult, „Salc�mii“, „Jnepii“, „C�ntec de jale“, „Rug�ciune“, „Nu-s vinovat fat� de tara mea“, �nv�tate �n temnite de la Radu Gyr, Ciurunga, Bacu sau Gut�. Se desf�ta cu versurile poeziei „Noi n-am avut tinerete“ - „B�tr�ni cu obrazul de ceat�/ Cu pasi n�cl�iti de tristete,/ Prin moarte-am trecut nu prin viat�,/ Noi n-am avut tinerete“. Dan Puric, celebrul actor si eseist, l-a cunoscut si l-a iubit. I-a dedicat cartea „Cine suntem“, ap�rut� �n 2008 cu prefata p�rintelui Iustin, �n care a publicat si cuv�ntarea de la �nmorm�ntarea p�rintelui, „O minune de om“ si „Lumin� de om si suflet de rom�n“. S�nt de luat �n seam� sfaturile sale pentru trup si suflet si amintim, „Frica este pe jumate boal�. Uneori chiar mai rea dec�t boala“ sau „Cine se vaiet� nu se vindec�. Sau se vindec� mai greu“. De asemenea, de luat aminte c� „Nu boala �l omoar� pe om. Subalimentarea, munca peste m�sur�, st�rile conflictuale, sup�r�rile, nedrept�tile, grijile, ne�mplinirile...“ sau „Totu-i otrav�, nimic nu-i otrav�, doar doza conteaz�“. �ncheiem cu spusele unui apropiat mai t�n�r al s�u de la m�n�stirea Hasca, monahul Filotheu B�lan: „Dumnezeu l-a chemat la Sine mai devreme dec�t ne-am dorit si l-a prosl�vit cu sfinte moaste mai �nainte de a cere noi vreun semn pentru aceasta. P�n� la prosl�virea sa �ntre sfinti prin hot�r�re ierarhic�, stim c� P�rintele Atanasie a fost num�rat cu prietenii lui Dumnezeu si avem n�dejde �n rug�ciunile sale pentru noi“.
|