Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori






  Stiri azi     Arhiva     Căutare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareÎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2017
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Monitorul Bacău
 Monitorul Suceava
 Monitorul Vaslui
 C.C.I. Neamt
 EURISC
 Roman24 - TV Online
Optiuni Pagină Optiuni pagină
Adaugă in Favorites Adaugă in Favorites
Setează Pagină de start Setează Pagină de start
Tipăreste pagina Tipăreste pagina
Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Ianuarie 2017
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Sfintii de lîngă noi. Monahul Atanasie de la Petru Vodă

Începem un an ce ne dorim să fie mai bun, care trebuie să fie mai bun pentru fiecare dintre noi si pentru neamul nostru întreg. Si bine ar fi să începem cu gînduri bune si ce mijloc mai nimerit este decît a ne aduce aminte de niste oameni ce nu mai fac parte din existenta noastră, dar cărora le datorăm neuitare. Despre Alexandru Stefănescu, monahul Atanasie, era mai potrivit să vorbim în ziua în care se împlinesc nouă ani de la trecerea sa spre cele vesnice, dar a ales să o facă într-un 29 februarie care nu va mai fi decît în anul 2020. A murit la începutul anului 2008 la mănăstirea Petru Vodă, căreia îi dăruise ultimii săi ani din viată. Era cel numit de obste si nu numai „părinte-medic“. Părintele Iustin Pîrvu a murit si el, la fel si părintele Paulin, si-i găzduieste în continuare mănăstirea din codrii Stănisoarei, la fel ca pe marele duhovnic Gheorghe Calciu-Dumitreasa sau pe marele poet al temnitelor comuniste - Radu Gyr - un cimitir care adună pelerini din toate colturile tării sositi să aprindă o lumînare, să ridice o rugăciune sau să murmure cîteva versuri. Pregătind, cu mai bine de 10 ani în urmă, o teză pentru un curs postuniversitar dedicat rezistentei anticomuniste, am cerut mărturie si sprijin părintelui Iustin, care mi-a oferit cărti, amintiri, sfaturi si îndemnul de a mă abate pe la chilia „părintelui medic“. Mi-a dat chiar si cartea ce-o primise cu dedicatie de la monahul Atanasie, „Comentar la monografia orasului Corabia - audiatur et altera pars!“ - Ascultati si partea cealaltă! Citez din dedicatia cărtii: „Bunului, Preabunului, Fericitului si Iubitului nostru Părinte Iustin Pîrvu, superiorul Mănăstirii de la Petru Vodă Arhanghelii Mihail si Gavril, care mi-a acordat bunăvointa, consideratie si dragoste multă, asa cum face de altfel cu toti. Părinte cu o aură care cuprinde toată tara, ba în trecut si dincolo de hotare vestind cu tărie credinta strămosească a neamului nostru românesc“.

Arestări si condamnări

Si monahul Atanasie încheia dedicatia sa cu versurile lui Radu Gyr: „Nu poate decît să înflorească/ Gruparea în care cei ce o compun/ Dau zilnic pentru binele comun/ Mai mult decît se cade să primească!“. Distinsul monah era iubitor de carte, de versuri românesti pe care le aflase si din temnitele comuniste, pe care îi plăcea să le spună sau să le scrie precum alt vajnic luptător anticomunist, Grigore Caraza, ce s-a eliberat de la Aiud cu mai bine de 10.000 de versuri memorate. Avea o cultură vastă, dar nu datorată unor studii universitare, cum de altfel mărturisea: „Nu sînt un intelectual, am absolvit Universitatea de la Aiud“, care a durat 20 de ani, învătînd prin comunicare directă, scoala socratică de la cei aproximativ trei mii de detinuti cîti erau la Aiud. Tot din spusele sale am aflat că timp de sase ani s-au exercitat presiuni asupra detinutilor cum n-a mai existat în alte închisori, exceptînd Pitestiul si Gherla. „Aiudul a fost un Pitesti mai rafinat decît Pitestiul din sud, afirmatie făcută de mine în fata colonelului Crăciun, comandantul închisorii, afirmatie scump plătită cu izolare si bătaie adminstrată chiar de colonelul Crăciun“. Tot în versuri semna si dedicatia unei cărti ce mi-a dăruit-o scrisă de dr. Paulescu la 1921: „Mă rog lui Dumnezeu/ Si cer îndurare si-n vis să vă ningă cu flori/ Să vă fie cerul numai albastru/ Mereu deschis întru fericire/ Si să vă treziti în zori/ Într-o vesnică zi/ Ce se cheamă mîntuire...“ Alexandru Stefănescu s-a născut în 1919 la Orlea, în judetul Romanati, urmînd liceul la Corabia, de unde a fost eliminat datorită apartenentei la FDC. Pozitia sa anticarlistă, mai ales după instaurarea dictaturii regale, în 1938, îi aduce prima arestare si o condamnare de doi ani si sase luni, ajungînd la închisoarea disciplinară de la Chisinău, de unde este eliberat odată cu cedarea Basarabiei din 1940.

Lagărele

Participă la manifestările populare, care au dus la detronarea lui Carol al II-lea, dar nici regimul de dictatură militară a lui Antonescu nu-i este favorabil, intrînd în conflict cu autoritătile militare locale (prefectii erau colonei) si ia calea Aiudului pentru 15 ani de muncă silnică. Are tovarăsi de temnită pe Constantin Dumitrescu (cel ce va deveni monahul Marcu de la Sihăstria) si dr. Ută de la care deprinde cunostinte medicale consistente, în special, prin practică alături de doctor. Îsi dedică viata luptei pentru o tară românească si crestină. Spiritul său n-a putut fi înfrînt nici în lagărele concentrationare. Dovada, ajunge la Canal în 1952. La Poarta Albă se alătură grupului de grevisti ce cade în cursa securistilor care căutau să elimine pe cei capabili de actiune si primeste o nouă condamnare de 20 de ani de muncă silnică. Dar dîrzenia sa nu a putut fi înfrîntă si îl aflăm între protagonistii celebrei greve de la Aiud din 1956. A fost eliberat printre ultimii, în 1964, fiind apoi arestat de două ori pînă în 1989, dar este eliberat la scurt timp de fiecare dată. A revenit la Corabia si s-a căsătorit. După 1989, cînd statul a oferit detinutilor o pensie reparatorie în functie de anii petrecuti în temnită, ajută studentii modesti, dar valorosi, să se întretină în facultăti si dintre ei au iesit oameni mari. Asta făcea, într-un alt colt al tării, si părintele Iustin Pîrvu. După moartea sotiei sale, pe care o iubea foarte mult, asa cum povestea, ajunge chiar alături de părintele Iustin, la mănăstirea din muntii Neamtului. Primeste un semn de la Dumnezeu, îsi pierde verigheta si ca un făcut, Iustin Pîrvu îl îndeamnă spre monahism.
Socotindu-se nevrednic, refuză, dar, după cum povestea cel ce va deveni monahul Atanasie, cu o siretenie moldovenească ca a lui Stefan cel Mare, staretul Iustin Pîrvu îl tunde la monahism profitînd de o boală ce l-a tinut la pat cîteva zile.

În „Anticamera raiului“

I-a spus să o vadă ca o faptă pe patul mortii. Dar obstea mănăstirii s-a mai bucurat de prezenta sa binecuvîntată încă trei ani de zile, acolo în „Anticamera raiului“, cum numea părintele Atanasie mănăstirea Hasca-Petru Vodă. Îndemnăm la citirea cărtii „Comentar la monografia orasului Corabia“ sau prefata cărtii „Oameni si fapte din vatra Aiudului“, ori volumul postum, publicat în 2016, „Monah Atanasie Stefănescu, Fragmente de epistole“, iar pe net, la vizionarea filmuletelor cu părintele si înregistrările radio, adevărate mărturii de credintă românească si crestină. Vă îndrumăm si spre poeziile ce îi plăceau enorm de mult, „Salcîmii“, „Jnepii“, „Cîntec de jale“, „Rugăciune“, „Nu-s vinovat fată de tara mea“, învătate în temnite de la Radu Gyr, Ciurunga, Bacu sau Gută. Se desfăta cu versurile poeziei „Noi n-am avut tinerete“ - „Bătrîni cu obrazul de ceată/ Cu pasi năclăiti de tristete,/ Prin moarte-am trecut nu prin viată,/ Noi n-am avut tinerete“. Dan Puric, celebrul actor si eseist, l-a cunoscut si l-a iubit. I-a dedicat cartea „Cine suntem“, apărută în 2008 cu prefata părintelui Iustin, în care a publicat si cuvîntarea de la înmormîntarea părintelui, „O minune de om“ si „Lumină de om si suflet de român“. Sînt de luat în seamă sfaturile sale pentru trup si suflet si amintim, „Frica este pe jumate boală. Uneori chiar mai rea decît boala“ sau „Cine se vaietă nu se vindecă. Sau se vindecă mai greu“. De asemenea, de luat aminte că „Nu boala îl omoară pe om. Subalimentarea, munca peste măsură, stările conflictuale, supărările, nedreptătile, grijile, neîmplinirile...“ sau „Totu-i otravă, nimic nu-i otravă, doar doza contează“. Încheiem cu spusele unui apropiat mai tînăr al său de la mănăstirea Hasca, monahul Filotheu Bălan: „Dumnezeu l-a chemat la Sine mai devreme decît ne-am dorit si l-a proslăvit cu sfinte moaste mai înainte de a cere noi vreun semn pentru aceasta. Pînă la proslăvirea sa între sfinti prin hotărîre ierarhică, stim că Părintele Atanasie a fost numărat cu prietenii lui Dumnezeu si avem nădejde în rugăciunile sale pentru noi“.

Articol afisat de 286 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI, Daniel DIEACONU)
Nu sunteti autentificat pe site!
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra întregului continut al acestui site apartin în totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totală sau partială a materialelor este permisă numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective