Ne-a cutremurat! Riscuri �n Neamt

• seismul ce a avut loc ďż˝n noaptea de marti spre miercuri s-a simtit destul de puternic si ďż˝n Neamt • n-au fost incidente majore, dar o romascancďż˝ si-a luxat umďż˝rul ďż˝n ďż˝ncercarea de a iesi din casďż˝ • cutremurul a stďż˝rnit intense comentarii pe retelele de socializare • judetul nu prezintďż˝ risc major ďż˝n caz de seisme, doar zona Roman fiind mai expusďż˝ • ďż˝n ani, inundatiile au fost nedoritele evenimente ce au produs mari pagube •

Cutremurul cu magnitudinea de 5,4 grade pe Scara Richter, ďż˝nregistrat ieri, 28 decembrie, la ora 1.21, i-a zgďż˝ltďż˝it serios pe nemteni, indiferent cďż˝ locuiau la case sau la blocuri, ďż˝nsďż˝ nu a mai stďż˝rnit isterie, ca acum trei luni. Cei care nu dormeau la acea orďż˝ sau care s-au trezit din cauza zguduiturilor au preferat retelele de socializare ďż˝n minutele ulterioare miscďż˝rii telurice pentru a-si exprima spaima si, ďż˝n egalďż˝ mďż˝surďż˝, bucuria de a nu se fi ďż˝ntďż˝mplat ceva mai grav. Unii au povestit cďż˝, la ďż˝nceput, s-a auzit un vuiet puternic, ďż˝n linistea noptii, dupďż˝ care a ďż˝nceput o miscare de doar cďż˝teva secunde, ďż˝n plan orizontal, care s-a terminat violent si la fel de brusc. ďż˝n timpul cutremurului din noaptea de 27 spre 28 decembrie o singurďż˝ persoanďż˝ a fost adusďż˝ la Centrul de Primire Urgente (CPU) de la Spitalul Roman, fiind diagnosticatďż˝ cu un atac de panicďż˝ si o luxatie de umďż˝r. „Imediat dupďż˝ producerea cutremurului, la CPU s-a prezentat o singurďż˝ persoanďż˝ care, ďż˝n urma cutremurului, a fďż˝cut un atac de panicďż˝. Aceasta este o femeie ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 39 de ani, care, locuind la primul etaj al unei vile, s-a panicat, a alunecat pe scďż˝ri si si-a luxat umďż˝rul. Pacienta s-a prezentat la spital nu neapďż˝rat din cauza gravitďż˝tii atacului de panicďż˝, ci, ďż˝n special pentru a-i fi redusďż˝ luxatia“, a declarat Maria Andrici, managerul Spitalului Roman. Aceasta a mai precizat cďż˝ pacienta, dupďż˝ ce medicii i-au imobilizat umďż˝rul, a pďż˝rďż˝sit unitatea. Reamintim faptul cďż˝, la cutremurul anterior, din luna septembrie, la CPU s-au prezentat opt persoane cu atacuri de panicďż˝, ďż˝n general bďż˝trďż˝ni cardiaci. Inspectoratul pentru Situatii de Urgentďż˝ Petrodava Neamt a intrat ďż˝n alertďż˝ dupďż˝ seismul catalogat de intensitate medie. „La ora 01:20:55, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,4 pe scara Richter, la adďż˝ncimea de 97 de kilometri, ďż˝n zona seismicďż˝ Vrancea, ďż˝n urma cďż˝ruia la nivelul judetului Neamt nu au fost semnalate victime sau pagube materiale. Prin Serviciul National Unic 112 s-au primit douďż˝ apeluri cu privire la atacuri de panicďż˝: o persoanďż˝ din Grumďż˝zesti si o persoanďż˝ din Roman care a solicitat o ambulantďż˝ si a fost transportatďż˝ la spital. Douďż˝ echipaje din cadrul Detasamentului de pompieri Roman au executat misiuni de cercetare post-seism ďż˝n zonele posibil a fi afectate din municipiu, nefiind constatate constructii avariate“, a anuntat conducerea ISU Neamt.

Cam feriti

ďż˝n Neamt, nu prea ar fi motive de panicďż˝, judetul fiind catalogat ca unul cu risc seismic mic, doar zona Roman fiind ceva mai expusďż˝. Cum este destul de dificil sďż˝ prevezi o catastrofďż˝ naturalďż˝, autoritďż˝tile au efectuat periodic diverse studii pe tema „ce-ar fi dacďż˝“, au fost create scenarii ipotetice pentru diverse cazuri si modul ďż˝n care se va actiona. Concluziile trase nu sďż˝nt de naturďż˝ de a ďż˝ngrijora populatia. Evenimentele care au creat probleme ďż˝n decursul anilor au fost inundatiile si alunecďż˝rile de teren. Revenind la seisme, ďż˝n prezent, cele mai periculoase zone pentru locuitori sďż˝nt orasele Bucuresti, Ploiesti, Buzďż˝u, Focsani sau Iasi si toate zonele cuprinse ďż˝ntre ele, urmate ďż˝n topul intensitďż˝tii de Roman, Bacďż˝u, Pitesti, Giurgiu si toate zonele din ďż˝mprejurimile lor. Potrivit istoricului seismografic din Romďż˝nia, judetele Timis, Caras Severin si Satu Mare si Constanta sďż˝nt cele mai sigure locuri, precum si granita dintre judetele Suceava si Maramures. Aproape la fel de sigure sďż˝nt zonele cuprinse ďż˝ntre Oradea, Cluj, Deva si Bistrita, Tďż˝rgu Mures, Piatra Neamt sau Suceava. Dincolo de riscul dat de activitatea seismicďż˝, ďż˝n prezent autoritďż˝tile atrag atentia si ďż˝n ceea ce priveste problema calitďż˝tii constructiilor. ďż˝n ďż˝ntreaga tarďż˝ existďż˝ multe clďż˝diri prea vechi pentru a rezista miscďż˝rilor seismice, unele dintre ele adďż˝postind sedii comerciale sau institutii. ďż˝n Romďż˝nia nu au existat coduri solide de proiectare antiseismicďż˝ mai devreme de 1963. Acestea s-au ďż˝nďż˝sprit prima oarďż˝ dupďż˝ cutremurul din 1977 si a doua oarďż˝, dupďż˝ cele trei din vara anului 1990. Azi, exigentele sďż˝nt si mai mari. Totusi, dincolo de ce existďż˝ pe hďż˝rtie, nimeni nu poate sti cum si cďż˝t s-a respectat din aceste coduri. Cu toate acestea, constructiile ridicate dupďż˝ revolutie ar trebui sďż˝ reziste mďż˝car ďż˝ntr-un procent mare, ďż˝n cazul unui cutremur. Singura metodďż˝ pentru a afla cu certitudine cďż˝t de bine sďż˝nt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnicďż˝, numai cďż˝ o asemenea procedurďż˝ este anevoioasďż˝ si scumpďż˝.

Spitalul Vechi...

�n prezent, cl�dirile s�nt �ncadrate �n trei clase de riscuri (I - imobilele �ncadrate aici prezint� pericol major de pr�busire �n cazul unui sesim mai mare de 7 grade pe scara Richter - aici intr� de regul� cl�diri construite �nainte de 1940; clasa II - aici intr� imobile pentru care posibilitatea de pr�busire este mic�, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, sc�rile, f�r� �ns� a pune �n pericol structura de rezistent�; clasa III - cl�diri care pot suferi avarii minore �n cazul unui seism, put�nd c�dea tencuiala, pot ap�rea fisuri si cr�p�turi la pereti, f�r� ca viata locatarilor s� fie �n pericol). �n Piatra Neamt s�nt circa 20 de imobile �ncadrate cu risc seismic, la fel st�nd situatia si la Roman, ele fiind �n clasa III. O situatie mai aparte este �n cazul Spitalului Vechi din Piatra Neamt, care functioneaz� �ntr-o cl�dire ridicat� �n perioada interbelic�, �n 1935. Imobilul este degradat si prezint� riscuri �n caz de cutremure, adic� se poate pr�busi, av�nd
structura de rezistentďż˝ afectatďż˝, iar fundatia cu probleme. Studii fďż˝cute cu ani ďż˝n urmďż˝ arďż˝tau cďż˝ ar fi mai ieftin ca pavilionul sďż˝ fie dďż˝rďż˝mat si construit altul, decďż˝t sďż˝ fie reabilitat. ďż˝n urma expertizelor fďż˝cute s-a stabilit cďż˝ ďż˝n urma cutremurelor mari din ‘40, ‘77, ‘86 si ‘90 clďż˝direa a fost afectatďż˝, apďż˝rďż˝nd fisuri ďż˝n diafragmele de zidďż˝rie, ďż˝n parapeti, socluri si tavane. Pardoselile prezintďż˝ fisuri la toate etajele, fiind infiltratii ďż˝n grupurile sanitare si ďż˝n subsolul spitalului.

Barajul

Asa cum spuneam mai sus, inundatiile si alunec�rile de teren au fost calamit�tile care au afectat judetul. �n urma unui studiu, efectuat de c�tre specialisti de la Institutul de Studii si Proiect�ri Hidroenergetice Bucuresti, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile au fost fixate dup� cum urmeaz�: aparitia unor debite catastrofale, producerea unor avarii medii si avarierea grav� a barajelor sau digurilor amenaj�rilor hidrotehnice. Pentru barajul Izvorul Muntelui s- au presupus trei ipoteze, respectiv o avariere a barajului pe 25% din �n�ltime (24,4 m) si 25% din l�time (50 m); avariere pe 50% din �n�ltime (48,9 m) si 50% din l�time (100 m); avariere pe 75% din �n�ltime (73,3 m) si 75% din l�time(150 m). �n opinia specialistilor, unda maxim� de inundatii care poate produce avaria �n lant a celorlalte baraje din aval pe r�urile Bistrita si Siret, ar fi produs� de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. Astfel, �n ipoteza unei catrastofe la acumularea de la Bicaz, cu bres� de 75% pe l�time si �n�ltime, unda ar parcurge distanta de 260,7 km, p�n� la confluenta cu Dun�rea, �n 12 ore. La P�ng�rati, valul ar ajunge �n 19 minute, la Vaduri, �n 24, la B�tca Doamnei �n 32, la Captarea Piatra Neamt (fosta Reconstructia) �n 36, iar pe teritoriul Bac�ului, la Racova �n 96 de minute, la G�rleni �n 107 secunde, la Lilieci �n aproximativ 126, la CHE Bac�u �n 147, la Galbeni �n 177, la R�c�ciuni �n 217, la Beresti �n 274, la C�lim�nesti, judetul Vrancea, �n 362. Calculul ipotetic pentru �n�ltimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri �n aval de Barajul Izvorul Muntelui. Ar urma ca �n�ltimea undei de viitur� s� scad� treptat, ajung�nd la P�ng�rati - 28 m, la Vaduri - 31 m, la B�tca Doamnei -19,5 m, la Reconstructia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la G�rleni-9,6 m, de la Lilieci p�n� la Baza de agrement Bac�u aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la R�c�ciuni si Beresti - 6,6 m, la C�lim�nesti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dun�rea - 5,42 m. Calculele mai arat� c� pe teritoriul judetului nostru, mai multe localit�ti ar putea fi inundate �n urma avarierii barajului. �n ipoteza �n care barajul ar fi avariat pe 50% din �n�ltime si l�time, atunci �n�ltimea undei va sc�dea cu 1-14 m �n diverse amplasamente, iar dac� avarierea ar fi pe 25 %, unda ar sc�dea cu 1 - 34 de metri. Dincolo de aceste calcule care provoac� fiori, autorit�tile s�nt de p�rere c� o eventual� avarie la barajul de la Bicaz este putin probabil� si c� studiile efectuate s�nt absolut necesare.

Zone cu risc de inundatii si alunec�ri de teren

Zonele cele mai expuse inundatiilor, �n ordinea frecventei producerii acestora, s�nt comuna Piatra Soimului - pe p�raiele Calu si lapa, Girov si Roznov - pe r�ul Crac�u, Borlesti - pe p�r�ul Nechit, Hangu pe p�raiele Hangu si Audia, Bicazu Ardelean - pe p�raiele Jidan si Bistra, Bicaz Chei - pe p�r�ul Iv�nes, Grinties Borca, Farcasa si Poiana Teiului - pe r�ul Bistrita, datorit� fenomenului de z�por. Specific Neamtului, �n special �n zona de munte, este producerea de precipitatii abundente �n intervale de timp scurte care au un timp mic de concentrare din cauza pantei mari a versantilor dar si a t�ierilor masive din fondul forestier. Inundatiile s�nt �n multe cazuri amplificate de activit�ti umane: depozitarea de materiale si deseuri pe maluri care s�nt antrenate la ape mari si produc blocaje �n special la travers�ri; reducerea sectiunii de scurgere prin executarea de lucr�ri de traversare, executarea de constructii neautorizate �n zonele inundabile ale cursurilor de ap�, �n mod special �mprejmuiri si anexe gospod�resti. Zonele cu potential ridicat de producere a alunec�rilor de teren din judet se g�sesc pe teritoriul localit�tilor Piatra Neamt, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, B�ra, Borlesti, Botesti, Dobreni, Dulcesti, F�urei, Icusesti, Moldoveni, P�str�veni, R�ucesti, R�zboieni, Rom�ni, Sagna, Stefan Cel Mare, Tupilati si Urecheni. �n ceea ce priveste zonele cu potential mediu de producere a alunec�rilor de teren ele se g�sesc la Agapia, B�lt�testi, Borca, Ceahl�u, Farcasa, G�rcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creang�, Piatra Soimului, Pipirig (Dolhesti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vod�) si Tasca (Tasca Deal si Hamzoaia).

Rev�rsarea Siretului, pagube imense

Cea mai mare catastrofďż˝ ce le-a fost dat nemtenilor s-o trďż˝iascďż˝ ďż˝n ultimii 50 de ani, dacďż˝ nu mai mult, a fost revďż˝rsarea Siretului din vara lui 2008. Apele au ďż˝nghitit la propriu comunele Ion Creangďż˝, Horia, Gďż˝dinti, Sagna, Tďż˝mďż˝seni, Doljesti si o parte din cartierul Nicolae Bďż˝lcescu, din Roman. De pe 25 iulie 2008, cďż˝teva zile au ďż˝nsemnat pentru zeci de mii de oameni clipe de ďż˝ncordare extremďż˝, de luptďż˝ cu „fluviul de deznďż˝dejde“ care le-a luat agoniseala de-o viatďż˝, le-a nďż˝ruit gospodďż˝riile, fďż˝cďż˝ndu-le una cu nďż˝molul adus de apďż˝ si ďż˝necďż˝ndu-le animalele. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cďż˝ Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns ďż˝n timpul revďż˝rsďż˝rii la peste 2.000 mc/s. ďż˝n cifre, inundatiile de pe Valea Siretului au dus la evacuarea a 9.433 de persoane, aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate ďż˝n diferite stadii, 631 de locuinte au fost propuse pentru reconstructie, pagubele fiind evaluate la 765 de miliarde vechi. Afectate au mai fost diguri, apďż˝rďż˝ri de maluri, drumuri (132,605 km), 111 poduri, podete si traversďż˝ri pietonale, 1.268 de fďż˝ntďż˝ni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au ďż˝necat sau au dispďż˝rut.