Poveste de Cr�ciun

Fetita, Andaluza pe nume, se trezise la viat� �ntr-un sat �nconjurat de dealuri molcome si acoperite de livezi de mere, pruni si nuci. Dar nici p�durile, ad�nci si �ntinse, nu erau departe. Golas� nu era dec�t culmea muntelui Buila, care atunci c�nd �si potrivea pe crestet cusma de nori albi si pufosi, oamenii stiau c� va fi vreme ploioas�. Si asa era.
Satul avea case frumoase, care ďż˝mprumutau ceva din mďż˝retia Hurezului, mďż˝nďż˝stirea de dincolo de deal, ctitoritďż˝ de Domnul Constantin Brďż˝ncoveanu si ďż˝ntrebatďż˝ de toatďż˝ lumea. ďż˝n satul lor, Mďż˝ldďż˝resti, se gďż˝seau si niste constructii vechi si rar ďż˝ntďż˝lnite altundeva: Culele. Una, a lui Greceanu, era masivďż˝, mai rece, pďż˝stra aspectul de fortďż˝reatďż˝, si sub zidurile ei nu ďż˝ndrďż˝znea sďż˝ se joace. ďż˝n schimb cealaltďż˝, Cula lui Duca, era plinďż˝ de viatďż˝, albul imaculat care o ďż˝nvďż˝luia fiind numai bine pus ďż˝n luminďż˝ de puzderia de flori rosii, care se iteau din balcoane, firide si alte deschideri din zidurile groase. Domnu' Marcel, tatďż˝l fetitei, silvicultor al locului si bine cunoscut ďż˝n toatďż˝ zona, se ďż˝ngrijea ďż˝ntotdeauna ca din ograda culei sďż˝ nu lipseascďż˝ lemnele trebuincioase pentru toatďż˝ ziua si, mai ales, pentru iarnďż˝. Si cďż˝nd se ducea la doamna Duca, doritoare de copiii pe care nu i-a avut, o lua si pe fetita lui. Intrase ďż˝n gratiile doamnei, o oprea la ea, ďż˝i citea povesti din cďż˝rtile care acopereau doi pereti ďż˝ntregi de camerďż˝, ba o ďż˝nvďż˝ta sďż˝ vorbeascďż˝ frantuzeste. De lďż˝ngďż˝ casa lor, casďż˝ gospodďż˝reascďż˝, din centrul satului, ďż˝ncepea drumul cďż˝tre bisericďż˝, o bisericutďż˝ veche, veche de tot si frumoasďż˝, cu pereti grosi, acoperiti de picturi. Iar iarna, drumul acesta devenea un derdelus numai bun pentru sďż˝nius. ďż˝n dimineata aceea de Ajun, ďż˝nsoritďż˝ si cu zďż˝padďż˝ mare si pufoasďż˝ cďż˝zutďż˝ din belsug, cďż˝nd fata vroise sďż˝ ia sďż˝niuta, ai sďż˝i o opriserďż˝. I-au spus cďż˝ nu era vreme de sďż˝nius, cďż˝ trebuia sďż˝ se ďż˝mbrace frumos si sďż˝ iasďż˝ ďż˝n sosea, laolaltďż˝ cu tot satul, fiindcďż˝ Regina, aflatďż˝ la Mďż˝nďż˝stirea Horezu, avea sďż˝ treacďż˝ cu tot cortegiul sďż˝u, prin fata casei, ďż˝n drum spre cula Doamnei Duca, sotia primului ministru (ce-o mai fi si asta!?), unde avea sďż˝ petreacďż˝ noaptea sfďż˝ntďż˝ a Crďż˝ciunului. Chiar asa s-au petrecut lucrurile: cďż˝nd a sunat nu stiu ce goarnďż˝, satul a iesit ďż˝n pďż˝r pe marginea drumului, sďż˝ ďż˝ntďż˝mpine alaiul regal. Ca sďż˝ vadďż˝ mai bine, tďż˝ticul fetitei o luase pe umeri si se asezase alďż˝turi de ceilalti. Trase de caii puternici de la mďż˝nďż˝stire, ďż˝n sunete zglobii de clopotei, sďż˝niile s-au ivit de departe si cďż˝nd regina, ďż˝nvelitďż˝ ďż˝n blďż˝nuri moi, a trecut prin dreptul lor, nu stiu cum si-a ďż˝nclinat capul, numai bine ca fetita sďż˝ ďż˝nceapďż˝ sďż˝ batďż˝ din palme si strige, plinďż˝ de bucurie: „Tďż˝ticu, tďż˝ticu, m-a salutat regina!“.
...
Vremurile au trecut, pe domnul I. G. Duca l-au asasinat legionarii �n gara Sinaia, apoi a venit r�zboiul cu urgiile lui si, mai apoi, a venit cealalt� urgie, rosie: regele si ai s�i au fost alungati ba, �ntr-o iarn� cu viscol, si fetita din poveste a fost izgonit� din casa lor, �mpreun� cu mama si surioara ei mai mic�, doar cu ce aveau pe ele, ca familie de chiaburi si dusmani. Noroc cu b�tr�na Doamn� Duca, cea care le-a oferit, chiar la protestele oamenilor cu sepci si haine de piele, ad�post �n cula ei.
...
Viata si-a vďż˝zut de ale ei. Fetita de atunci a urmat cďż˝ile obisnuite, a fďż˝cut tot felul de scoli, apoi si-a ďż˝mplinit menirile de sotie si de mamďż˝, a devenit bunicďż˝ si, dupďż˝ o viatďż˝ trďż˝itďż˝ frumos, ďż˝n demnitate, a luat si ea drumul vesniciei. Din toate cele frumoase cďż˝te au fost, pe o fotografie ďż˝ngďż˝lbenitďż˝ de vreme, mai dďż˝inuie o amintire, dintr-un Ajun de Crďż˝ciun, cu zďż˝padďż˝ multďż˝ si pufoasďż˝, mostenire pentru cei din urmďż˝: „M-a salutat regina!“...