Glasul cet�teanului... odat� la patru ani
�n urm� cu multi ani, pe c�nd zona central� a municipiului nostru �si c�uta identitatea si personalitatea la care avea dreptul ca Perl� a Moldovei, categorisire dulce si tonic� pentru urechile locuitorilor s�i, unul dintre ziarele locale p�c�tuia grav, public�ndu-mi articolul intitulat Kitsch arhitectura, �n care luam atitudine fat� de usurinta cu care administratia local� acorda liber la constructie spatiilor comerciale din zona central�, si asa alterat� de existenta celor cinci blocuri de locuinte de c�te nou� etaje, nu chiar potrivit� cu complexul medieval, cu teatrul si p�rculetul din centru care confer� un farmec deosebit orasului. N-am s� spun cititorului ce mi-a tras sufletul si m� limitez s� mentionez c� doamna arhitect�-sef� a orasului, �mi reprosa, printre lacrimi, interventia neghioab� si neavenit�, �ntr-o problem� de care eram complet str�in. Ba m� acuza de atentat la prestigiul s�u profesional. Ce puteam s� fac dec�t s�-mi cer iertare? M-am ap�rat, afirm�nd c� intentiile mele aveau un caracter cet�tenesc, departe de atacul la persoan� care-mi era atribuit si c� n-am s� mai gresesc, �nchiz�ndu-m� �n carapacea mea de individ care-si bag� nasul unde nu-i fierbe oala. S� fim cinstiti, f�r� a-i desconsidera cu totul reusitele, se poate spune c� centrul municipiului, asezare turistic� de traditie, merita o finalizare arhitectural� ceva mai consonant� cu elementele constructive amintite. Mentiunea priveste mai ales partea de vizavi de acestea, care s�-l detaseze c�t de c�t, de seria de cinci blocuri de c�te nou� etaje, lipsite de personalitate si monotone, aidoma miilor de blocuri identice de peste tot din tar�. Din p�cate - iar �mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala - zona respectiv�, de care nu multe localit�ti din tar� se pot bucura, nu si-a g�sit �ntrutotul personalitatea si identitatea, fiind afectat� de multitudinea de spatii comerciale care-si schimb� frecvent destinatiile, ca s� nu mai spunem c� multe dintre ele r�m�n nefolosite, cu afise de �nchiriat, �n c�utarea unor utilizatori pe potriv�.
Conform obiceiului p�m�ntului, c� doar rom�ni suntem, chiar dac� mai �ntoarcem lucrurile de cum le-am stiut si �ndr�znim s� ne batem cu pumnul �n piept, ba s� spunem c� nu noi ne tragem din romani, ci invers, nu �nv�t�m mai nimic. Nici din istorie, nici din experienta tr�it� si, ca atare, nu �ncerc�m, pe c�t posibil, s� progres�m �n dorintele tuturor de a conferi centrului urbei noastre un aspect pl�cut, adecvat si plin de demnitatea pe care o merit�. Aproape nimic nu s-a schimbat si asist�m, �n continuare, cu aceeasi nonsalant� indiferent�, la abuzurile cu care administratia fostului prim edil al urbei, a actionat. �ncerc�nd s� oferim cititorului mai multe date, spre usoar� �ntelegere a demersului nostru, trebuie s� ar�t�m c� dup� revolutie sau ce va fi fost ea, mai precis, �n 1991, odat� cu �nfiintarea Institutiei Cet�tenilor de Onoare, primii investiti cu acest titlul de cinste au fost doi frantuji, reprezentanti ai municipalit�tii unui oras �nfr�tit cu noi si un distins concitadin. �n entuziasmul �nceputului, acestuia din urm� i se atribuia, pentru �ndrept�tite merite, dreptul de proprietate asupra unui teren de 250 de metri p�trati, plasat vizavi de teatru si de telefoane. �ntre timp, terenul a fost �nstr�inat, iar noul proprietar a �nceput demersurile pentru construirea unei cl�diri cu destinatie spatii comerciale, birouri si locuinte, locuri de parcare si alte aferente. Cam mult pentru un spatiu limitat ca suprafat�, dar cu evidenta nesocotire sau minimalizare a normelor constructive uzuale.
„Institutiile respective nu mai au niciun cuv�nt de spus, ele rezerv�ndu-si doar dreptul de martor t�cut fat� de evolutia evenimentelor, dominate de dreptul de proprietate“
Spun�nd lucrurilor pe nume, am distrus cu nonsalant� si dispret, ba cu o condamnabil� vocatie, greu de �nt�lnit la alte natii, tot ce a fost cl�dit cu eforturi si sacrificii tot de c�tre oameni. Dar este greu de acceptat c� asemenea constructii s�-si g�seasc� locul neap�rat nic�ieri �n alt� parte dec�t �n centrul urbei sau „pop�rtac“ (cum ar spune un apropiat al bunicului Creang�), �n buricul t�rgului, destinat spatiilor verzi, si asa insuficiente. Nimeni nu poate avea ceva �mpotriva unor constructii, dar edificiul preconizat afecteaz� caracterul arhitectonic de ansamblu al orasului, si asa afectat blocurile de nou� etaje, monotone si f�r� personalitate, existente peste tot �n tar�. Asociatia de Proprietari a luat atitudine fat� de aceast� constructie, consider�nd-o abuziv� si total nepotrivit� cu centrul orasului. Ea s-a adresat Prim�riei si Consiliului Local, �ns� f�r� reusit�, organele fanion ale municipiului admit�nd c� „chiar dac� transferul terenului �n discutie �n timpul mandatului fostului primar Stefan Gheorghe a fost o greseal� sau un abuz, corecturile sau reparatiile nu mai sunt posibile, �n virtutea actiunii de v�nzare-cump�rare parafate de documente“. Ca atare, noul proprietar este �ndrept�tit s� construiasc� pe propriul teren dup� cum doreste, �n pofida planului de sistematizare si c� aceast� dorint� nu mai poate fi atacat�. Asociatia de Proprietari s-a adresat si DNA Bac�u pentru elucidarea aspectelor �n discutie, dar p�n� �n prezent pozitia acestuia nu a fost exprimat�. Recent, fat� de demersurile Asociatiei de Locatari, cu adresa 29368/3 din 15.XI.2016, Prim�ria Municipiului Piatra Neamt �i informeaz� pe cei interesati c� proprietarul spatiului a elaborat PUZ (Planul de Urbanizare Zonal�) si RLU (Regulamentul Local de Urbanism), si c� acestea pot fi consultate la sediul institutiei sau pe site-ul Prim�riei �ntre 15.11 si 15.12.2016, cu mentiunea c� obiectiunile vor fi transmise investitorului si proiectantului pentru analiz�, iar r�spunsul la acestea va fi transmis �n scris Asociatiei de Locatari de c�tre Directia de Urbanism. Ca atare, institutiile respective nu mai au niciun cuv�nt de spus, ele rezerv�ndu-si doar dreptul de martor t�cut fat� de evolutia evenimentelor, dominate de dreptul de proprietate. Nu este �n intentiile noastre de a repeta p�tania relatat� la �nceputul acestei interventii (dac� nu cumva am si f�cut-o!), dar orice persoan� care tine la aspectul orasului s�u se poate �ntreba dac� nu cumva, consultarea cet�tenilor, sugerat� de adresa de mai sus, ar fi trebuit s� aib� loc �nainte de aprobarea constructiei �n discutie. Este evident c�, �n conditiile date, orice obiectie va r�m�ne inoperant� si inutil�, invoc�ndu-se, foarte probabil, dreptul sf�nt al propriet�tii. �nainte de a �ncheia, amintesc dou� exemple edificatoare, ilustrative pentru modul de a g�ndi si a actiona al unor administratii de pe alte meleaguri. �n Italia, localit�tile vechi de sute de ani p�streaz� cl�dirile asa cum au fost dintotdeauna. Dac� proprietarii de drept aduc �n casele respective confortul modern, de care nimeni nu poate fi privat, de fatade nu au dreptul s� se ating� ba, mai mult, au obligatia s� le �ntretin� asa cum au fost, cu respectarea aspectului initial. Dup� �ncheierea r�zboiului, care a �nsemnat distrugerea �n cea mai mare parte a Varsoviei, c�nd s-a pus problema reconstructiei, locuitorii urbei au fost consultati printr-un referendum: reconstruim orasul asa cum a fost sau realiz�m o Varsovie nou�? R�spunsul a fost categoric: reconstruim! Capitala nou� va fi ridicat� al�turi de cea veche. S-a organizat o actiune f�r� precedent, de str�ngere de fotografii, ilustrate, albume si alte materiale pentru a reconstitui imaginea vechiului oras, si acesta a ren�scut. Si dup� dou�zeci de ani sau mai mult, puteau fi �nt�lniti oameni care mestereau la un detaliu constructiv al vechii asez�ri, de care locuitorii, pe bun� dreptate, sunt m�ndri. Din p�cate, nu �nv�t�m nimic din experienta altora si o ignor�m si pe a noastr�. Opinia cet�teanului r�m�ne f�r� obiect. Dreptul lui de a-si spune cuv�ntul, se activeaz� doar din patru �n patru ani, �n cabina de vot. �n rest ....
Dr. Virgil R�ZESU
P.S. Investitorul nu a mai avut r�bdare. �nainte de termenul de consultare cu cet�tenii, din 15 decembrie, el a demarat lucr�rile preliminare de constructie. �n consecint�, ghici ghicitoarea: Oare ce r�spuns vor primi din partea Directiei de Urbanism si Cadastru?
|