Ziua �n care am avut dezlegare la patriotism
• mii de nemteni au participat la ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Nationale • cel mai apreciat moment a fost defilarea structutilor militarizate si a tehnicii de lupt� • Ieri a fost o nou� ocazie pentru nenum�rati nemteni de a simti fiorii patriotismului, sau m�car s� urm�reasc� ceremoniile organizate cu prilejul Zilei Nationale, care de la an la an se dovedeste a fi tot mai asteptat�. Asa se face c� ieri, pe la orele pr�nzului, �n Piatra Neamt, Roman, T�rgu Neamt sau Bicaz, locuitorii si-au dat �nt�lnire, cu mic cu mare, acolo unde se s�rb�toreau 98 de ani de la Marea Unire. �n „Capitala“ Neamtului, personaje principale au fost structurile militarizate si nu nunai. �ns� p�n� s� �si fac� ele aparitia �n aplauzele publicului, oamenii au avut de asistat, de la ora 12, la un ceremonial religios si discursuri. Cam lungi si nepotrivite pe alocuri. Spre 12.45, s-au bucurat de evenimentul traditional de Ziua National�. Ca si �n alte �nceputuri de iarn�, lumea a ales s� simt� gustul istoriei, dar tot mai atrasi de astfel de manifest�ri se dovedesc a fi copiii. Mai mici sau mai mari, au iesit �n centru pentru c� actiunea este una la care nu au accces prea des. Multi dintre ei s-au pozat l�ng� tehnica militar� aliniat� din timp pe strada Mihai Eminescu, pentru a putea trece �n defilare prin fata celor ce au venit s� o comenteze, critice sau
aprecieze. Per ansamblu, actiunea se dovedeste a fi una asteptat� la Piatra Neamt, chiar dac� �n acest an s-a nimerit �n mijlocul campaniei electorale si unii candidati au c�utat s� fac� act de prezent�. Decenta
oficialit�tilor a fost dictat� de sefii Institutiei Prefectului judetul
Neamt - la momentul actual Niculina Dobril� si Iulian Jugan, care ar fi
putut purta m�car o cocard� multicolor� �n piept. Dar de preferat asa, dec�t „s� dea pe dinafar�“ de fals patriotism, at�t la mod� �n toat� tara, c�nd doamne, domnisoare sau domni pozeaz� �n straie populare dar au pe ei si blugi mulati sau traditionale “opinci de firm�“. Dincolo de toate acestea, pietrenii au asistat cu pl�cere la modul �n care militarii profesionisti au b�tut pasul de defilare si la parada tehnicii de lupt� de la Batalionul 634 Infanterie Petrodava, Jandarmerie, Situatii pentru
Urgent�, Directia de Informatii Neamt, Politie si s-au retras spre case multumiti de o nou� experient�.
La Roman a fost defilare, fasole cu ciolan, vin, tuic� fiart�...
Ziua National� a fost marcat� si �n orasul de la malurile Moldovei si Siretului, �n jurul orei 10 peste o mie de locuitori d�ndu-si �nt�lnire �n Piata Roman Vod�. Av�nd �n vedere c� s�ntem �n plin� campanie electoral�, politicienii au fost prezenti �n p�r la eveniment, desi niciunul dintre acestia nu s-a folosit f�tis de moment, pentru a-si face propagand�. Primarul Laurentiu Leoreanu l-a avut al�turi pe seful de partid, deputatul Mugur Cozmanciuc, de la momentul solemn nelipsind viceprimarul Lucian Micu si sefi ai institutiilor. Discursuri au rostit numai cei trei oficiali mentionati, dup� momentul �n care soborul de preoti a oficiat ceremonialul religios. „Ce s�nt rom�nii f�r� tar�, niste pribegi... Ce este Rom�nia f�r� rom�ni, un desert... Rom�nia cu rom�ni este o gr�din�! Rom�nii �n Rom�nia s�nt binecuv�ntati. Dragi prieteni, de Ziua National� aveti dezlegare la patriotism, dezlegare la iubire, �ntelegere, dragoste, �nfruptati-v� din de ele! Dumnezeu a dat puterea si credinta lui David rom�nilor si oastei rom�ne, �ntelepciunea lui Solomon generalilor Rom�niei si, ca Hercule, s-au ridicat cu totii din p�m�nt si au zdrobit dusmanul. Au creat postamentul pe care s-a dorit a crea Rom�nia. 1 Decembrie 1918 �l s�rb�torim �n fiecare an, cea mai mare s�rb�toare dintre toate. S�ntem �mpreun� de nou� ani, de c�nd am statuat ca aceast� s�rb�toare s� aib� loc �n centrul municipiului si asa vom r�m�ne, �mpreun�. Vom fi al�turi, indiferent unde ne va h�r�zi Bunul Dumnezeu s� mergem. Indiferent unde voi ajunge, voi fi al vostru iar voi, ai mei“, a declarat primarul Leoreanu.
Festivitatea a fost �ncheiat� prin depunerea de coroane, din partea institutiilor, a partidelor, a firmelor si a institutiilor de �nv�t�m�nt, urmat� de defilarea militarilor, dup� care romascanii prezenti au trecut la lucruri mai... practice. Pe 1 si 2 decembrie, Agrana a sponsorizat organizarea unui festival culinar inedit, �n cadrul c�ruia, ieri, au fost distribuite 8.000 de portii de fasole cu ciolan, gratuit. Voia bun� s-a instalat deja peste Roman, la o tuic� fiart� sau un vin fiert. Savur�nd fasolea si opin�nd c� „ciolanul“ cel mai bun �l vor lua tot politicienii, oameni h�tri au fost de p�rere c�... n-ar fi r�u dac� �n fiecare an s� fie alegeri, cam pe timpul �sta.
Momente emotionante si la Bicaz
La Bicaz, ziua de ieri a fost marcat� printr-o manifestare desf�surat� la Monumentul Eroilor si un spectacol folcloric, ce a avut loc pe scena Casei de Cultur�. Primul moment a fost �nchinat celor ce si-au jertfit viata pentru independenta si suveranitatea patriei, dar si-n cinstea veteranilor de r�zboi si a presupus o depunere de coroane, amfitrionul actiunii fiind primarul Nicolae S�l�gean. Si-au adus cu acest prilej prinosul de recunostint� fat� de istoria neamului rom�nesc liderii comunit�tii, conducerile unor partide si ale unor institutii, societ�ti si o parte dintre cet�teni. La loc de cinste s-a aflat seful veteranilor de r�zboi, Vasile Chiritescu. Dup� momentul de reculegere, preotii au oficiat un Te Deum �n memoria celor c�zuti la datorie de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Despre semnificatia zilei de 1 Decembrie 1918 au vorbit elevele Diana S�rbu si Alina Pant�r de la Liceul Carol I si profesorul Dragomir Oprea. Acestora i-au urmat alocutiunile primarului si a preotului Gheorghe Mihalache. „Mai s�nt doi ani p�n� vom comemora centenarul Marii Uniri, dar se cuvine ca ast�zi s� ne aducem aminte c� cele trei evenimente fundamentale din istoria t�rii, Unirea lui Cuza, Independenta de la 1877 si Marea Unire de la 1918 s-au s�v�rsit numai prin unitatea �ntregului popor. Din nefericire, ast�zi este mult� ur�, mult� dezbinare �ntre rom�ni. Nu se putea realiza Unirea de la 1918, dac� nu toat� suflarea rom�neasc� ar fi dorit acest lucru. La Alba Iulia au fost liberalii lui Br�tianu, moldovenii lui Iorga, care au descins acolo de peste tot, conservatorii din fostul Regat si ardelenii lui Iuliu Maniu, care toti laolalt� au sustinut pe cei 1.228 de delegati s� voteze unirea Ardealului cu Rom�nia. Asadar, dragi bic�jeni, ast�zi c�nd din nefericire 1 din 5 rom�ni nu este �n tar� se cuvine s� adres�m urarea La Multi Ani, Rom�nia, la multi ani dragi rom�ni, oriunde v� aflati si s� ne bucur� de tricolorul ce ne reprezint� pe toti“, avea s� spun� printre altele profesorul Oprea. Iar primarul Nicolae S�l�gean avea s� cheme pe toti la unitate si �ntelegere prin vorbele: „Este ziua noastr� national� si trebuie s� fim m�ndri c� s�ntem rom�ni. Vom reusi numai tin�nd aproape si fiind uniti. S� nu uit�m istoria acestui neam, traditiile, faptul c� acest p�m�nt sf�nt trebuie respectat si s� ne g�ndim mereu la �naintasii nostri, care s-au jertfit pentru neam si tar�“. Activitatea a continuat printr-un frumos spectacol folcloric oferit de ansamblurile Liceului Carol I si scolilor gimnaziale preg�tite de Petrut Popovici, directorul Casei de Cultur�, act artistic, ce a emotionat publicul p�n� la lacrimi, astfel �nc�t cuv�ntul de multumire si apreciere adresat la final de c�tre primarul S�l�gean s� fie rostit cu mare greutate, �n aplauzele multimii. Actiunea s-a �ncheiat prin oferirea de c�tre organizatori tuturor participantilor a unor gustoase sarmale de post si a unui p�h�rut de tuic� fiart�. De retinut faptul c� multi dintre cei prezenti au �mbr�cat frumosul strai t�r�nesc, devenit, din nefericire, pentru rom�nii de ast�zi istorie.
Pomenirea eroilor
De Ziua National�, �n toate bisericile si m�n�stirile din tar� si str�in�tate, la Sf�nta Liturghie au fost pomeniti eroii neamului rom�nesc, care acum 98 de ani au �nf�ptuit Marea Unire. Au fost oficiate si slujbe de Te Deum. Dac� la 1 decembrie trebuie ne aducem aminte cu veneratie si recunostint� de f�ptuitorii Rom�niei Mari, nu trebuie s� uit�m faptul c� si Biserica, prin smeritii ei slujitori de alt�dat�, si-a adus contributia la preg�tirea si apoi la realizarea unirii.
|