Mortii, br�t�ri la m�n� si eprubet� �n sicriu
• pe motiv c� se combate evaziunea, au ap�rut noi norme ce reglementeaz� modul cum se fac �nhum�rile si activitatea firmelor de pompe funebre • acestea vor trebui s� pl�teasc� la un fond de garantare, �n caz c� s�nt reclamate c� nu si-au �ndeplinit sarcinile • o mostr� din substanta folosit� la �mb�ls�mare trebuie depus� �n sicriu • O decizie a guvernului, care a fost aprobat� zilele trecute, d� oarecum peste cap modul �n care se vor �ngropa persoanele decedate si functionarea firmelor de pompe funebre. M�sura a fost motivat� prin aceea c� va preveni evaziunea fiscal� �n domeniu, dar la prima vedere se pare c� va afecta familiile �ndoliate prin cresterea costurilor �nhum�rii. Noile reguli vor fi aplicate de la sf�rsitul lunii noiembrie. Concret, societ�tile vor fi obligate s� arhiveze contractele de prest�ri servicii �ncheiate si documentele fiscale timp de 5 ani, iar o br�tar� din materiale care nu s�nt biodegradabile, cu datele de identificare ale firmei care a prestat servicii mortuare, va fi aplicat� obligatoriu pe m�na dreapt� sau st�ng� a decedatului, �n eventualitatea unor pl�ngeri ulterioare ale rudelor. Noua reglementare stabileste si cerinte de securitate si s�n�tate pentru lucr�torii firmelor de pompe funebre. Astfel, patronii s�nt obligati s� aib� �n schema de personal cel putin trei salariati cu atributii �n transportul decedatului. Num�rul a fost calculat pornindu-se de la ideea c� o persoan� decedat� are, �n medie, circa 75 de kilograme, sicriul cam 25 de kilograme, astfel c� sarcina ce ar trebui ridicat� si dus� de c�tre fiecare transportator este de circa 33 de kilograme. Societ�tile de pompe funebre vor mai avea obligatia s� pl�teasc� la un fond de garantare, din care s� fie achitate desp�gubiri �n cazul ne�ndeplinirii sarcinilor asumate. Cotizatia va reprezenta echivalentul a cinci ajutoare de �nmorm�ntare (acesta are �n prezent valoarea de 26,8 milioane de lei vechi).
Critici
Prestatorii din domeniu spun c� hot�r�rea este proast� si este foarte posibil s� duc� la scumpirea serviciilor. „Reglementarea nu tine cont de ceea ce se petrece la o �nmorm�ntare. S�nt obligat s� am trei angajati care s� se ocupe de transportul sicriului si asta duce la cheltuieli suplimentare pe societatei - carte de munc�, salarii, impozite etc. La o �nmorm�ntare nu este nevoie ca salariatii firmei de pompe funebre s� transporte cosciugul. Cutuma, una care se respect� la noi, spune c� el este dus de rude mai �ndep�rtate a decedatului, prieteni sau vecini. �n plus, costurile de confectionare a br�t�rii ce trebuie pus� pe m�na mortului cade tot �n sarcina noastr� si va trebui s� le adun�m �n factura emis� clientului. Toate acestea vor m�ri cheltuielile unei �nmorm�nt�ri. Si �mb�ls�marea va costa mai mult dac� familiile �ndoliate vor trebui s� achite contravaloarea substantelor ce trebuie puse �n sticluta din sicriu. Cic� m�sura guvernului ar vrea s� scad� evaziunea din domeniu! S� fim seriosi! Cine risc� amenzi de sute de milioane de lei pentru c� vinde un sicriu sau 20 de prosoape pe care nu are acte de provenient�? Mai urmeaz� s� ne impun� s� avem garantie de 100 de ani la cosciuge si totul e reglementat �n domeniu“, ne-a declarat patronul unei firme de pompe funebre care a dorit s�-i p�str�m anonimatul.
Scolarizare
Decizia guvernului stipuleaz� c� o mostr� de minimum 10 mililitri din substanta folosit� la �mb�ls�mare/tanatopraxie va fi depus� �n sicriu al�turi de persoana decedat� pentru a facilita examenul toxicologic la o eventual� deshumare, sau atunci c�nd se raporteaz� polu�ri ale solului sau apei. Asta deoarece la �mb�ls�m�ri se folosesc biocide care �n timp ajung �n sol si �n p�nza freatic�, iar la un num�r mare de cadavre se folosesc tone de biocide. Initiatorii hot�r�rii au ar�tat c� la 200.000 decese pe an, 1.000 tone de biocide ajung anual �n p�nza freatic� (la un cadavru se folosesc aproximativ cinci-sase litri de substante biocide de conservare. O regul� este si �n ceea ce priveste �ngroparea. Peste sicriu trebuie turnat var cloros si numai dup� aceea sicriul este acoperit cu p�m�nt. �n alt� ordine de idei, noua reglemetare prevede formarea profesional� �n ocupatia de autopsier - tanatopractor, program finalizat cu diplom�. Cei interesati s� practice aceste meserii vor dob�ndi cunostinte teoretice si practice despre �mb�ls�mare, refacerea corpului si estetic� mortuar�. �n ceea ce priveste cimitirele si ele au o lege, care a fost promulgat� acum doi ani. P�n� la aparitia Legii 102/2014 ele se puteau �nfiinta dac� se respecta o distant� minim� de 50 de metri fat� de zonele protejate (locuinte, spatii de odihn� si recreere, institutiile social-culturale, spitale sau scoli), iar dup� la 100 de metri, pentru a nu crea disconfort. �n judetul Neamt nu prea exist� nici un fel de evident� a cimitirelor, pentru c� unele s�nt �n proprietatea prim�riilor, altele a bisericilor. Directia Sanitar� a autorizat c�teva dintre ele, restul de p�n� la vreo 200 function�nd pe principiul merge si asa. Controale se fac doar dac� exist� cereri pentru certificarea conformit�tii cu normele de igien� si s�n�tate sau reclamatii care semnaleaz� neconformit�ti.
|