Mortii, brãtãri la mînã si eprubetã în sicriu
• pe motiv cã se combate evaziunea, au apãrut noi norme ce reglementeazã modul cum se fac înhumãrile si activitatea firmelor de pompe funebre • acestea vor trebui sã plãteascã la un fond de garantare, în caz cã sînt reclamate cã nu si-au îndeplinit sarcinile • o mostrã din substanta folositã la îmbãlsãmare trebuie depusã în sicriu • O decizie a guvernului, care a fost aprobatã zilele trecute, dã oarecum peste cap modul în care se vor îngropa persoanele decedate si functionarea firmelor de pompe funebre. Mãsura a fost motivatã prin aceea cã va preveni evaziunea fiscalã în domeniu, dar la prima vedere se pare cã va afecta familiile îndoliate prin cresterea costurilor înhumãrii. Noile reguli vor fi aplicate de la sfîrsitul lunii noiembrie. Concret, societãtile vor fi obligate sã arhiveze contractele de prestãri servicii încheiate si documentele fiscale timp de 5 ani, iar o brãtarã din materiale care nu sînt biodegradabile, cu datele de identificare ale firmei care a prestat servicii mortuare, va fi aplicatã obligatoriu pe mîna dreaptã sau stîngã a decedatului, în eventualitatea unor plîngeri ulterioare ale rudelor. Noua reglementare stabileste si cerinte de securitate si sãnãtate pentru lucrãtorii firmelor de pompe funebre. Astfel, patronii sînt obligati sã aibã în schema de personal cel putin trei salariati cu atributii în transportul decedatului. Numãrul a fost calculat pornindu-se de la ideea cã o persoanã decedatã are, în medie, circa 75 de kilograme, sicriul cam 25 de kilograme, astfel cã sarcina ce ar trebui ridicatã si dusã de cãtre fiecare transportator este de circa 33 de kilograme. Societãtile de pompe funebre vor mai avea obligatia sã plãteascã la un fond de garantare, din care sã fie achitate despãgubiri în cazul neîndeplinirii sarcinilor asumate. Cotizatia va reprezenta echivalentul a cinci ajutoare de înmormîntare (acesta are în prezent valoarea de 26,8 milioane de lei vechi).
Critici
Prestatorii din domeniu spun cã hotãrîrea este proastã si este foarte posibil sã ducã la scumpirea serviciilor. „Reglementarea nu tine cont de ceea ce se petrece la o înmormîntare. Sînt obligat sã am trei angajati care sã se ocupe de transportul sicriului si asta duce la cheltuieli suplimentare pe societatei - carte de muncã, salarii, impozite etc. La o înmormîntare nu este nevoie ca salariatii firmei de pompe funebre sã transporte cosciugul. Cutuma, una care se respectã la noi, spune cã el este dus de rude mai îndepãrtate a decedatului, prieteni sau vecini. ÃŽn plus, costurile de confectionare a brãtãrii ce trebuie pusã pe mîna mortului cade tot în sarcina noastrã si va trebui sã le adunãm în factura emisã clientului. Toate acestea vor mãri cheltuielile unei înmormîntãri. Si îmbãlsãmarea va costa mai mult dacã familiile îndoliate vor trebui sã achite contravaloarea substantelor ce trebuie puse în sticluta din sicriu. Cicã mãsura guvernului ar vrea sã scadã evaziunea din domeniu! Sã fim seriosi! Cine riscã amenzi de sute de milioane de lei pentru cã vinde un sicriu sau 20 de prosoape pe care nu are acte de provenientã? Mai urmeazã sã ne impunã sã avem garantie de 100 de ani la cosciuge si totul e reglementat în domeniu“, ne-a declarat patronul unei firme de pompe funebre care a dorit sã-i pãstrãm anonimatul.
Scolarizare
Decizia guvernului stipuleazã cã o mostrã de minimum 10 mililitri din substanta folositã la îmbãlsãmare/tanatopraxie va fi depusã în sicriu alãturi de persoana decedatã pentru a facilita examenul toxicologic la o eventualã deshumare, sau atunci cînd se raporteazã poluãri ale solului sau apei. Asta deoarece la îmbãlsãmãri se folosesc biocide care în timp ajung în sol si în pînza freaticã, iar la un numãr mare de cadavre se folosesc tone de biocide. Initiatorii hotãrîrii au arãtat cã la 200.000 decese pe an, 1.000 tone de biocide ajung anual în pînza freaticã (la un cadavru se folosesc aproximativ cinci-sase litri de substante biocide de conservare. O regulã este si în ceea ce priveste îngroparea. Peste sicriu trebuie turnat var cloros si numai dupã aceea sicriul este acoperit cu pãmînt. În altã ordine de idei, noua reglemetare prevede formarea profesionalã în ocupatia de autopsier - tanatopractor, program finalizat cu diplomã. Cei interesati sã practice aceste meserii vor dobîndi cunostinte teoretice si practice despre îmbãlsãmare, refacerea corpului si esteticã mortuarã. În ceea ce priveste cimitirele si ele au o lege, care a fost promulgatã acum doi ani. Pînã la aparitia Legii 102/2014 ele se puteau înfiinta dacã se respecta o distantã minimã de 50 de metri fatã de zonele protejate (locuinte, spatii de odihnã si recreere, institutiile social-culturale, spitale sau scoli), iar dupã la 100 de metri, pentru a nu crea disconfort. În judetul Neamt nu prea existã nici un fel de evidentã a cimitirelor, pentru cã unele sînt în proprietatea primãriilor, altele a bisericilor. Directia Sanitarã a autorizat cîteva dintre ele, restul de pînã la vreo 200 functionînd pe principiul merge si asa. Controale se fac doar dacã existã cereri pentru certificarea conformitãtii cu normele de igienã si sãnãtate sau reclamatii care semnaleazã neconformitãti.
|
Autentificare
