Spitalul Judetean i-a taxat pe betivi
• spitalul din Piatra Neamt a recuperat aproape 1,5 milioane de lei de
la vinovatii care au b�gat oameni �n spital �n urma accidentelor rutiere,
si de la b�tutii care au ajuns la Urgente dup� ce au b�ut bine Printre toate relele despre care se poate spune c�nd e vorba de Spitalul Judetean Neamt, se g�seste si m�car un aspect bun, care a ap�rut cu mare �nt�rziere si de care era extrem de necesar pentru reglarea unor situatii anormale: unitatea a �nceput s� recupereze bani de la betivanii care ajung la Unitatea de Primiri Urgente si care, de multe ori, stau �n calea sansei la viat� a unor pacienti care trec printr-un moment nefericit. De asemenea, buni de plat� au fost g�siti si cei care au provocat accidente rutiere, trimit�nd oameni nevinovati pe patul de spital. Miscarea f�cut� de spital este una absolut de bun simt, mai ales �n cazul prietenilor alcoolului care �si sparg capetele prin satele si orasele judetului. Dup� cum avea s� declare managerul SJU Neamt, Liviu Negelschi, s-au recuperat circa 1,5 milioane de lei de la aceste cazuri. Banii nu s-au luat precum amenzile, fiind vorba de tarife fixe, ci �n functie de c�t s-a cheltuit pentru fiecare cap spart, ori picior rupt, calcul�ndu-se costurile f�cute pentru asigurarea medicatiei necesare ca s� se oblojeasc� r�nile victimelor. Liviu Negelschi a vorbit si despre alte solutii identificate pentru rezolvarea unor probleme stringente din spital si care s-au bucurat de aprecierea conducerii Consiliului Judetean. „Sp�l�toria a suferit �mbun�t�tiri tehnice. Am reusit recuperarea debitelor provenite din accidente rutiere si violente �n valoare de 1,2 - 1,5 milioane de lei prin redirectionarea unui jurist dedicat pentru aceste spete. Am stabilit un circuit al referatelor de necesitate �n spital, astfel c� un referat nu va sta mai mult de 24 de ore la nici un aprobator de competent�. Toate referatele vor primi �n circa sapte zile un r�spuns“, a declarat managerul Liviu Negelschi. La momentul actual, s�nt pe rol patru reclamatii privitoare la relatia pacient/ apartin�tor/ corp medical, si nu referitor la actul medical �n sine, si urmeaz� desemnarea unui colectiv care s� se preocupe de aspectele sesizate. „Exist� niste m�suri organizatorice care se dovedesc a fi necesare. �n primul r�nd, timpul de asteptare �n UPU este perceput ca fiind prea lung de c�tre pacient/apartin�tor, dar noi avem niste explicatii, poate subiective cum ar fi: spatiul este subdimensionat fat� de necesit�ti (a fost configurat pentru 27.000 de pacienti pe an, �n prezent adresabilitatea este de 52.000 pacienti pe an). Exist� aloc�ri de la Ministerul S�n�t�tii si de la CJ de 100.000 de lei, respectiv 12.000 de lei pentru proiect de reconfigurare si extindere UPU. Din p�cate, nu se comunic� suficient cu pacientii si apartin�torii cu privire la informarea acestora asupra consultatiilor proprii �n contextul activit�tii UPU �n acel moment. Avem si motive obiective, precum c� exist� o clasificare pe care urgentistii o fac �n faza de triaj �n codificarea urgentei cazului. Am dispus organizarea de cursuri de comunicare pentru personalul UPU, asistentele sefe si pentru personalul mediu sanitar �n sectiile de cronici (oncologie; paliatii)“, a mai spus directorul Negelschi.
|