Politicienii si frica de o justitie impartialďż˝

• interviu realizat cu Sebastian Burduja, candidat independent la Camera Deputatilor

Reporter: Ati afirmat c� ar trebui mentinut MCV-ul. Magistratii acuz� c� nu e �n m�sur� s� rezolve problemele din sistem, c� a devenit exclusiv un instrument politic, folosit eventual pentru a scuza refuzul de a primi Rom�nia �n Schengen. Motivati v� rog optiunea dumneavoastr�. De ce credeti c� MCV-ul e un instrument necesar?
Sebastian Burduja: Mecanismul de Cooperare si Verificare este un instrument necesar pentru consolidarea statului de drept ďż˝n Romďż˝nia si ďż˝n ďż˝ntreaga Uniune. Sustin extinderea acestui mecanism cďż˝tre toate Statele Membre. Rapoartele MCV s-au dovedit a fi o sursďż˝ importantďż˝ de informatii pentru publicul larg cu privire la performanta „liderilor“ aflati la guvernare. ďż˝ntr-un spatiu complex, ďż˝n care evaluďż˝rile cetďż˝tenilor se bazeazďż˝ inevitabil pe date limitate, concluziile CE din rapoartele MCV au devenit pentru acestia un bun reper. Sďż˝nt constient de faptul cďż˝ rapoartele MCV au fost si subiect de critici din partea celor pentru care ele reprezintďż˝ un instrument de lucru: practicieni, cercetďż˝tori si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale. Printre observatiile des invocate se numďż˝rďż˝ absenta unor criterii clare de evaluare si/sau a unor indicatori stabili, care sďż˝ poatďż˝ fi verificati longitudinal (la diferite momente ďż˝n timp) pentru a putea arďż˝ta progresele ďż˝nregistrate de Romďż˝nia ďż˝n raport cu fiecare dintre cele patru obiective de referintďż˝ stabilite. Cu toate acestea, asa cum am explicat ďż˝n cartea apďż˝rutďż˝ luna aceasta la editura Curtea Veche, „ďż˝ntre sperantďż˝ si deziluzie“, rapoartele MCV sďż˝nt cea mai simplďż˝ si cea mai directďż˝ pďż˝rghie pe care UE o (mai) are ďż˝n raport cu „elitele“ conducďż˝toare ale Romďż˝niei ďż˝n etapa post-aderare. De ce le pasďż˝ atďż˝t de mult politicienilor romďż˝ni de evaluďż˝rile Comisiei? Din cel putin douďż˝ motive: primul este cďż˝ aceste rapoarte sďż˝nt tratate cu atentie ďż˝n spatiul public romďż˝nesc, ecoul lor fiind de fiecare datďż˝ amplificat prin intermediul societďż˝tii civile, al presei si al partidelor din opozitie; al doilea motiv este cďż˝ MCV afecteazďż˝ reputatia Romďż˝niei ďż˝n UE si ďż˝n plan international. Factorii de decizie din tarďż˝ nu se mai pot izola ďż˝n noua realitate a Uniunii, ci sďż˝nt parte a unui club bazat pe institutii formale si informale, care trebuie respectate. Pe termen mediu si lung, acest proces de ďż˝nvďż˝tare (habituation) ar putea contribui la schimbarea ďż˝n bine a culturii elitelor politice atďż˝t timp cďż˝t adoptarea regulilor democratice se face ďż˝n profunzime si nu doar pentru a salva aparentele ďż˝n fata omologilor din celelalte state membre.
Rep.: Rďż˝mďż˝nďż˝nd la lupta anticoruptie. DNA, ďż˝n opinia dumneavoastrďż˝, duce o realďż˝ campanie anticoruptie sau s-a implicat ďż˝n lupta, ďż˝n viata politicďż˝, eliminind pe cei care deranjeazďż˝ „sistemul“, „binomul“ etc...?
S.B.: Sustin activitatea DNA si consider c� �n Rom�nia lupta �mpotriva hotiei trebuie s� fie �n continuare o prioritate. Cred c� eficienta activit�tii DNA este confirmat� de rezultatele sale, de-a dreptul impresionante. Numai �n anul 2015, totalul celor trimisi �n judecat� este de peste 1.250 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel �nalt si mediu. Au fost de 5 ori mai multi ministri si parlamentari dec�t �n 2013: 1 prim ministru, 5 ministri, 16 deputati si 5 senatori. Aceste persoane s�nt de la toate partidele mari. Trebuie s� mention�m si c� au fost instituite m�suri asiguratorii de aproape jum�tate de miliard de euro. Cred c� un alt argument foarte puternic este acela c� rata de condamn�ri �n dosarele DNA se mentine la nivelul de 90%, ceea ce arat� munca si profesionalismul procurorilor anticoruptie. Remarc si prestigiul pe plan international de care se bucur� DNA, care este apreciat� �n toate rapoartele institutiilor euratlantice. Implicarea DNA �n lupta politic� din Rom�nia ar reprezenta un caz extrem de periculos, dar deocamdat� nu cred c� exist� indicii clare �n acest sens. Dac� cineva a gresit, trebuie s� pl�teasc�. Cred c� exist� o generatie de politicieni care se teme de o justitie cu adev�rat impartial�, iar acestia se reg�sesc �n toate partidele existente.

„De multe ori habar nu am avut sďż˝ negociem“

Rep.: Ati avut cuvinte apreciative la adresa Guvernului Ciolos. Care s�nt motivele? Ce considerati c� a avut �n plus guvernarea tehnocrat� fat� de una politic�? Si v� rog s�-mi spuneti dac� ati identificat si minusuri?
S.B.: Toate Guvernele Rom�niei au f�cut si lucruri bune si lucruri mai putin bune. Si �n cazul echipei Premierului Ciolos, au fost ministri si consilieri care si-au f�cut treaba, pe c�nd altii ar fi trebuit demisi de mult. Per ansamblu, �ns�, apreciez activitatea guvernului tehnocrat �n primul r�nd datorit� unei �ntelegeri diferite a modului de a face administratie public� si a aplec�rii spre transparentizare si debirocratizare. Cred c� s-au �nregistrat si progrese concrete �n domenii precum s�n�tatea (plata g�rzilor, descoperirea multor nereguli din sistem), protectia social� (pachetul integrat anti-s�r�cie), fiscalitate (scutirile de impozit pentru cercet�tori, reduceri de TVA �n agricultur�) si energie (suspendarea cresterii pretului gazelor naturale). �ntr-adev�r, nu toate ministerele au avut performante notabile. Ca minusuri, as mentiona p�strarea unor ministri si consilieri �n ciuda unor rezultate slabe si/sau a unor controverse publice. Cazurile s�nt de notorietate.
Rep.: Recent ati vorbit despre parteneriatul strategic cu SUA. Unul care ar trebui ďż˝mbunďż˝tďż˝tit si dezvoltat si pe componente ce tin de economie si educatie. Romďż˝nii au experimentat un parteneriat pďż˝gubos, mďż˝ refer la celebrul si de-a pururi pierdutul contract cu Bechtel. De ce credeti cďż˝ s-a ajuns aici si cum comentati ipoteza potrivit cďż˝reia americanii nu si-ar dori dezvoltarea parteneriatului. Sďż˝nt multumiti doar cu „scutul antirachetďż˝“...
S.B.: Dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA este o resurs� utilizat� mult sub potentialul s�u de decidentii nostri. Principalele cauze ale acestui lucru s�nt nep�sarea si prostia. O promovare pe bune a t�rii noastre �n Statele Unite, uz�nd de toate canalele pe care le avem, ne-ar aduce cu sigurant� multe beneficii. Vorbesc de exemplu despre �nfiintarea unor birouri de investitii rom�nesti �n centrele economice puternice si p�n� la urm�, de existenta unei adev�rate diplomatii economice. �n ceea ce priveste exemplul dumneavoastr� cu contractul cu acea firm� american�, cred c� vina este �n totalitate a statului rom�n. De multe ori, habar nu am avut s� negociem, habar nu am avut s� vorbim pe limba lor (la propriu si la figurat) si habar nu am avut cum s� facem un contract blindat. Cu oameni potriviti la locul potrivit, parteneriatul strategic cu SUA ar asigura nu doar un plus de securitate strategic� a Rom�niei, ci si o dezvoltare economic� f�r� precedent �n relatia bilateral�. E timpul s� nu mai d�m vina pe altii (SUA, UE FMI, Banca Mondial� etc.) si s� punem degetul pe ran�: �n relatiile cu alte state Rom�nia pierde sau c�stig�, dup� caz, pe m�na noastr�. Mai bine zis, a celor care ne conduc.

A consemnat Cezar FILIP